Cercetare sociologică NAȚIONALĂ (2019). Sondaj de opinie în rândul ONG-urilor active în domeniul serviciilor și activităților adresate TINERILOR

30 iunie 2019 Yolanda FLORESCU Cercetări, analize, INPUT, Resurse INPUT, Resurse utile

Această chestionar a fost aplicat în prima parte a anului 2019, prin intervievare telefonică. Cadrul inițial de eșantionare a fost de aproximativ 2.800 de organizații. Acestea au fost selectate prin raportare la:

prevederile Art.11, 12 și 13 din Legea tinerilor nr.350/2006, actualizată;
mențiunile din Registrul național al asociațiilor și fundațiilor, cu privire la scopul organizațiilor;
paginile web ale organizațiilor, cu privire la scop și la profilul membrilor.

Dimensiunea finală a eșantionului este de 966 de cazuri.

Prin aplicarea acestui chestionar am urmărit să conturăm un profil al organizațiilor neguvernamentale din domeniul activităților și serviciilor adresate TINERILOR (14-35 de ani). Totodată, am urmărit și conturarea profilului „activistului” din acest sector.

Dar, pentru că tema centrală a cercetării o reprezintă politicile publice pentru tineret, rezultatele sunt structurate pe trei paliere:

Gradul de cunoaștere al politicilor pentru tineret;
Gradul de participare / implicare în elaborarea politicilor publice pentru tineret;
Gradul de cunoaștere a nevoilor tinerilor și perspectiva activiștilor cu privire la care sunt domeniile esențiale care necesită intervenția politicilor publice pentru tineret.

Primul palier relevă rata de succes a campaniilor de informare din partea autorităților de resort adresate ONG-urilor de și pentru tineret cu privire la politicile publice pentru tineret adoptate. Totodată, acesta relevă și capacitatea organizațiilor de a informa tinerii cu privire la beneficiile politicilor publice existente, ai căror beneficiari sunt. O atenție deosebită am acordat Strategie Naționale în Domeniul Politicii de Tineret (2015-2020) care (se presupune că) este documentul de referință al tuturor programelor dedicate tinerilor din toată țara. Deși ajunge deja la termen, acest document nu a fost susținut și de un plan de acțiune care să conțină un set de măsuri integrate la nivel de Guvern, implementarea strategiei fiind preponderent în responsabilitatea Ministerului Tineretului și Sportului.

Al doilea palier, construit în mod firesc pe fundația rezultatelor primului palier, relevă capacitatea organizațiilor de a se implica în elaborarea propunerilor de politică publică pentru tineret și gradul de activism în cadrul mecanismelor acestui tip de activitate (consultări, dezbateri etc.). Totodată, obiectivul întrebărilor adresate a fost acela de a surprinde gradul de reprezentativitate al societății civile din acest sector, precum și nivelul de conectare al politicilor publice la „firul ierbii”, acolo unde acestea prind contur, dar și de unde ar trebui „culese” prioritățile și direcțiile politicilor publice.

Dacă în al doilea palier am măsurat dialogul dintre autoritățile publice și organizațiile de și pentru tineret, în cel de-al treilea palier am măsurat dialogul dintre organizații și tineri. Rezultatele trebuie comparate, în oglindă, cu cele ale Diagnozei 2018: Situația TINERETULUI și așteptările sale (Cercetare sociologică națională – 31.01.2019). Adică, putem analiza nevoile tinerilor așa cum au fost exprimate de ei și ce cred organizațiile că ar fi nevoile acestor tineri. De asemenea, analiza trebuie dusă mai departe, tot prin comparație, pentru a putea surprinde care ar trebui să fie domeniile de interes și intervenție ale următoarei strategii naționale. Noi am ales să măsurăm plecând de la domeniile de intervenție ale actualei strategii, urmărind totodată să vedem și care sunt domeniile care încă necesită intervenție (și care ar trebuie să se regăsească în continuare în următoarea strategie), surprinzând astfel și gradul de succes al acestui document de politică publică ajuns la final.

Concluzia de prim rang a acestui studiu pornește de la două cifre concrete: deși aproape 90% dintre activiști și-ar dori să participe la consultări privind politicile pentru tineret, numai 30% au fost consultați în fapt. Este o concluzie de prim rang a studiului, un indicator de maximă relevanță asupra direcției în care este cazul să fie îndreptate viitoarele activități proiective și formative în domeniul tineretului.

Concluziile strategice ale acestei cercetări sociologice pleacă de la observația că nivelul de contact cu politicile pentru tineret este destul de redus și duce clar la câteva observații evidente:

Există o nevoie de informare cât se poate de stringentă în ceea ce privește politicile pentru tineret. O campanie de informare ar fi de dorit.
Deși prea puțin informați privind politicile naționale în domeniul tineretului, activiștii au dezvoltat o expertiză specifică domeniului, au internalizat valorile specifice și dovedesc premisele acțiunii altruiste, inclusiv dorința de a contribui la dezvoltarea domeniului.
Există un potențial de expertiză la nivelul activiștilor care este insuficient folosit în politicile pentru tineret.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Aici poate fi accesată