Legea privind pregătirea populației pentru apărare

Parlamentul României

Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare

În vigoare de la 01 ianuarie 2007

Include modificările aduse prin următoarele acte: L 128/2012; L 203/2018.
Ultimul amendament în 24 august 2018.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. –Cetățenii români au dreptul și obligația să apere România.

Art. 2. –(1)Pregătirea cetățenilor români pentru apărare reprezintă totalitatea măsurilor și acțiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forțelor armate și celorlalte forțe puse la dispoziție de instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit legii, denumite în continuare instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, și cuprinde recrutarea, selecția, pregătirea și încadrarea acestora în unitățile instituțiilor respective.

(2)Pregătirea cetățenilor români pentru apărarea țării se realizează prin:

a)îndeplinirea serviciului militar;

b)participarea la alte forme de pregătire organizate de instituțiile de apărare a țării și securitate națională.

 

CAPITOLUL II
Îndeplinirea serviciului militar

 

SECȚIUNEA 1
Dispoziții comune

Art. 3. –Hotărâri prealabile – soluții de admitere.

(1)Serviciul militar se îndeplinește de către cetățenii români, bărbați și femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.

(2)Serviciul militar se îndeplinește în următoarele forme:

a)activ;

b)alternativ;

c)în rezervă.

(3)Serviciul militar activ se îndeplinește în calitate de:

a)militar profesionist;

b)militar în termen;

c)elev sau student la instituțiile de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională, cu excepția elevilor liceelor și colegiilor militare;

d)soldat sau gradat voluntar.

(4)Serviciul militar în rezervă se îndeplinește în calitate de:

a)rezervist voluntar;

b)rezervist.

(5)La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.

(51)La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, rezerviștii sunt mobilizați/concentrați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

(6)Perioada de timp în care o persoană îndeplinește serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum și stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptați de la prevederile prezentului alineat elevii liceelor și colegiilor militare.

Art. 4. –(1)Cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ.

(2)Reglementarea îndeplinirii serviciului alternativ se adoptă prin lege.

Art. 5. –(1)Pe timpul îndeplinirii serviciului militar cetățenilor le este interzis să desfășoare activități politice în unitățile militare.

(2)Autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor privind sistemul electoral și partidele politice.

Art. 6. –Nu îndeplinesc serviciul militar și sunt scoși din categoria cetățenilor încorporabili:

a)cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical;

b)personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani;

c)persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală.

Art. 61. – Baremul medical pentru determinarea aptitudinii cetățenilor de a îndeplini serviciul militar se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Art. 7. –(1)Cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situațiile prevăzute la art. 3.

(2)Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.

Art. 8. –Cetățenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetățenia română, îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel puțin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în țară.

(2)Cetățenii care au cetățenie dublă/multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare și a stării de război conform acordurilor încheiate între România și țara/țările a cărei/căror cetățenie o mai deține persoana respectivă.

(3)În situația în care nu există acorduri încheiate între România și țara/țările a cărei/căror cetățenie o mai dețin persoanele prevăzute la alin. (2), acestea îndeplinesc serviciul militar în condițiile prevăzute la alin. (1).

Art. 9. –(1)Cetățenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ:

” Eu, …, jur credință patriei mele, România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

(2)Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(3)Elevii din liceele și colegiile militare nu depun jurământul.

 

SECȚIUNEA a 2-a
Serviciul militar activ

Art. 10. –Sunt considerați în serviciu ca militari profesioniști ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate.

Art. 11. –Calitatea de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate se obține în condițiile prevăzute de lege.

Art. 12. –(1)Recrutarea, selecționarea și admiterea candidaților în structura de învățământ aparținând instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale se stabilesc prin metodologii proprii, aprobate prin ordin al miniștrilor/conducătorilor acestor instituții, cu respectarea legislației naționale în domeniu.

(2)Dacă persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. c) nu mai continuă studiile și au îndeplinit îndatoririle militare, prevăzute la art. 3 alin. (2), alin. (3) lit. a) și alin. (4), înainte de a intra în structura de învățământ prevăzută la alin. (1) sau au terminat cel puțin anul I de studii, sunt trecute în rezervă cu gradul cel mai mare dobândit.

(3)Tinerii care optează pentru a urma cursurile într-o structură de învățământ prevăzută la alin. (1) efectuează examinarea psihologică și medicală gratuit, la unitățile specializate, stabilite de conducătorii instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Art. 13. –Soldații și gradații voluntari sunt recrutați, selecționați, instruiți și își desfășoară activitatea potrivit legii.

 

SECȚIUNEA a 3-a
Serviciul militar în rezervă

Art. 14. –Cetățenii români, bărbați și femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă sunt luați în evidență ca rezerviști.

Art. 15. –(1)Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război și este formată din:

a)rezerva operațională;

b)rezerva generală.

(2)Rezerva operațională cuprinde:

a)rezerviștii voluntari încadrați în funcții din statele de organizare ale unităților;

b)rezerviștii cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților.

(3)Rezerva generală cuprinde cetățenii cu obligații militare care nu fac parte din rezerva operațională.

Art. 16. –(1)Rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru:

a)instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace și/sau pe timpul stării de urgență;

b)completarea forțelor destinate apărării la instituirea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război.

(2)În situația prevăzută la alin. (1) lit. a), rezerviștii voluntari sunt concentrați în baza ordinului ministrului/conducătorului instituției în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul.

(3)Rezerviștii, la solicitarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, pot participa pe o perioadă determinată la instruire sau misiuni, pe baza acordului acestora, ocupând funcții în structurile militare. Pe această perioadă, rezerviștii au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru categoria de personal corespunzătoare funcției temporar ocupate.

Art. 17. – Rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni și completarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale ori mobilizați la locul de muncă, potrivit legii.

Art. 18. – (1)Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înțelege:

a)chemarea rezerviștilor voluntari pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni;

b)chemarea rezerviștilor din rezerva de mobilizare pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni și completarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale pe timpul stării de asediu.

(2)La declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviștii din rezerva operațională și cetățenii prevăzuți la art. 3 alin. (5) încorporați se consideră mobilizați, iar serviciul militar se prelungește până la data demobilizării.

(3)Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării și se termină la data deconcentrării, iar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării și se termină la data demobilizării.

Art. 19. –(1)În situațiile prevăzute la art. 18 alin. (3), rezerviștii voluntari se prezintă la unitățile la care sunt încadrați, la data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

(2)Ordinele de chemare se întocmesc și se înmânează de către unitățile militare în care sunt încadrați rezerviștii voluntari.

Art. 20. –(1)Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare zonale, centre militare județene și centre militare ale sectoarelor municipiului București.

(2)Chemarea cetățenilor încorporabili și rezerviștilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare.

(3)Anunțarea cetățenilor încorporabili și rezerviștilor, precum și înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor.

Art. 21. –Pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii care își desfășoară activitatea în instituții publice și operatori economici cu atribuții în domeniul apărării își continuă activitatea la locul de muncă, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

 

SECȚIUNEA a 4-a
Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război

Art. 22. –(1)Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea-încorporarea cetățenilor încorporabili.

(2)Perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anunță prin mijloacele de informare în masă.

(3)Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul județului sau al municipiului București emite un ordin de asigurare a activităților de recrutare-încorporare, care este obligatoriu pentru autoritățile administrației publice locale, structurile cu atribuții specifice ale Ministerului Administrației și Internelor, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

Art. 23. –(1)Sunt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbații, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.

(2)La cerere, aceștia pot fi încorporați imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.

(3)Limita maximă de vârstă până la care cetățenii români, bărbați, pot îndeplini serviciul militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani.

Art. 24. –Durata instruirii militarilor în termen se stabilește prin ordine ale șefilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Art. 25. –(1)Pentru a fi recrutați sau încorporați, cetățenii sunt obligați să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare.

(2)Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligați să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială își au domiciliul ori reședința, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani.

Art. 26. –(1)Stabilirea aptitudinilor din punct de vedere psihologic se efectuează pe baza examinării de specialitate, asigurată de structurile specializate ale instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării.

(2)În cazurile insuficient documentate sau la sesizarea unor neconcordanțe între starea de sănătate a tânărului și documentația prezentată, precizarea diagnosticului medical se face de comisia de expertiză medico-militară a spitalului militar clinic de urgență la care este arondat centrul militar respectiv.

Art. 27. –(1)Recrutarea, încorporarea sau selecția în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării se efectuează de comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă centrele militare.

(2)Recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea luării în evidența militară, selecției și stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea și trimiterea cetățenilor români, bărbați, la unitățile militare, la datele și în funcție de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen.

(3)La recrutare-încorporare sau selecție în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, fiecare tânăr prezintă documentul medical care atestă antecedentele patologice personale și heredocolaterale, eliberat sub semnătura și parafa medicului de familie. Tinerii care urmează a fi recrutați-încorporați, în situațiile prevăzute de lege, inclusiv cei care nu posedă documentul menționat, sunt examinați medical, gratuit, în unități de asistență medicală ambulatorie de specialitate stabilite de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de comun acord cu centrele militare. Rezultatele examinării sunt înscrise în fișa medicală; fondurile necesare acestor activități sunt alocate Ministerului Sănătății de către Guvernul României din bugetul de stat pentru război.

(4)Medicul de familie al tânărului are obligația ca, la prezentarea acestuia cu ordinul de chemare sau pentru selecție în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, să îi elibereze documentul prevăzut la alin. (3).

(5)Forma și conținutul documentului eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tânăr la centrul militar, în situațiile prevăzute la alin. (3), se stabilesc prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale și al ministrului sănătății.

(6)Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:

a)președinte: un ofițer din centrul militar;

b)membri: un delegat al consiliului local, un delegat al structurilor teritoriale de ordine și siguranță publică ale Ministerului Administrației și Internelor, un delegat al autorității publice care încorporează, dacă aceasta este alta decât Ministerul Apărării Naționale, un psiholog și 2 medici desemnați de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București;

c)secretar: un cadru militar activ sau un salariat civil din centrul militar respectiv.

Art. 28. –(1)Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuții:

a)examinează medical și testează psihologic tinerii la recrutare și recruții la încorporare, stabilind dacă sunt apți sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical;

b)repartizează la recrutare tinerii pe arme, iar la încorporare recruții pe unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;

c)acordă scutiri de serviciu militar și amânări de la încorporare recruților, în condițiile prezentei legi.

(2)Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor și recruților, în scris.

Art. 29. –(1)Recruții pot face contestație împotriva hotărârilor comisiilor de recrutare-încorporare la comisia de analiză a contestațiilor privind recrutarea-încorporarea, constituită la nivel județean, respectiv al municipiului București.

Aceasta se compune din:

a)președinte: comandantul centrului militar;

b)membri: un delegat al consiliului județean, un delegat cu funcție de conducere cel puțin de «adjunct al inspectorului șef» din structurile teritoriale de ordine și siguranță publică ale Ministerului Administrației și Internelor, un psiholog și un medic din centrul militar, un medic desemnat de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București;

c)secretar: un cadru militar activ sau un salariat civil din centrul militar respectiv.

(2)Contestația se depune la comisia județeană, respectiv a municipiului București, de analiză a contestațiilor privind recrutarea-încorporarea, în termen de cel mult două zile de la comunicarea hotărârii care se atacă. Contestația trebuie rezolvată în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării.

(3)Dacă recruții consideră cu au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente.

Art. 30. –(1)Concluziile medicale ale comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare pot fi revocate numai de comisiile de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgență la care sunt arondate centrele militare respective.

(2)Concluziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgență pot fi revocate numai de comisia centrală de expertiză medicomilitară a Ministerului Apărării.

(3)Concluziile examinării psihologice pot fi revocate numai de structura militară de specialitate.

(4)Hotărârile comisiei centrale de expertiză medico-militară și ale structurilor prevăzute la alin. (2) se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare și sunt definitive.

Art. 31. –(1)Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, asigură personalul medico-sanitar auxiliar și instrumentarul medical necesar efectuării examenului medical. De asemenea, organizează tratamentul medical prin medicii de familie și asigură recruților asistență și tratament medical gratuit în spitale sau în dispensare/policlinici pentru acele boli care îi fac temporar inapți pentru serviciul militar.

(2)Tinerii au obligația să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, în termen de cel mult 3 luni de la data clarificării situației medico-militare.

Art. 32. –(1)Recruții care sunt întreținători unici de familie și contribuie efectiv la întreținerea acesteia sunt scutiți de serviciul militar dacă:

a)soția recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;

b)recrutul are unul sau mai mulți copii minori, iar soția acestuia a decedat;

c)părinții recrutului au împlinit vârsta standard de pensionare;

d)ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;

e)părintele în viață îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la lit. c) sau d);

f)părintele despărțit legal ori în fapt, aflat în întreținerea recrutului, îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la lit. c) sau d), dacă despărțirea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare;

g)în caz de calamități naturale, la cerere.

(2)De asemenea, sunt scutiți de serviciul militar și recruții care sunt unici susținători ai surorilor și fraților invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreținerea lor.

(3)Recruții adoptați beneficiază de prevederile lit. c)-g) ale alin. (1), dacă adopția a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.

Art. 33. –(1)Se consideră unic susținător al părinților ori al surorilor sau al fraților minori recrutul care:

a)nu mai are alți frați sau surori majori, apți de muncă;

b)mai are frați ori surori, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților deoarece sunt elevi sau studenți la instituțiile militare de învățământ, îndeplinesc serviciul militar în termen, sunt elevi la școlile militare de ofițeri, maiștri militari, subofițeri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II;

c)mai are frați sau surori majori, apți de muncă, dar aceștia execută o pedeapsă privativă de libertate.

(2)Prin contribuție efectivă se înțelege participarea permanentă a recrutului la întreținerea părinților, surorilor și fraților minori cu o parte însemnată din veniturile lui, precum și la îngrijirea acestora, în cazul când prezența recrutului este absolut necesară.

Art. 34. –Amânarea de la încorporare se acordă:

a)recruților găsiți la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical;

b)elevilor liceelor de la învățământul de zi și seral, ai școlilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amânare de la încorporare elevii exmatriculați pe o durată mai mare de un an, precum și cei care repetă anul sau clasa mai mult de un an, din motive imputabile acestora;

c)celor care au greutăți familiale deosebite și care se încadrează în următoarele situații: părinții au mai mulți copii, dintre care cel puțin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat; părinții îndeplinesc condițiile de vârstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel puțin 2 copii minori și nu poate contribui la întreținerea părinților; unul dintre părinți a decedat, iar cel în viață are în întreținere cel puțin 2 copii minori; recrutul nu are părinți, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta de 14 ani, nu a fost adoptat, locuiește cu cei care l-au crescut, aceștia sunt bolnavi și se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută la art. 32 lit. c) sau recrutul are cel puțin 2 copii minori în vârstă de până la 7 ani. Pentru cazurile prevăzute anterior, venitul mediu lunar al celor care au nevoie de întreținere să nu fie mai mare decât cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limită de vârstă, prevăzut de dispozițiile legale;

d)recruților care sunt unici susținători ai surorilor sau fraților minori, până la majoratul unuia dintre ei.

Art. 35. –Dacă pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen se produce una dintre situațiile prevăzute la art. 32, 33 și 34, cei în cauză vor fi trimiși la domiciliu.

Art. 36. –La constatarea încetării cauzelor de scutire sau de amânare de la încorporare, recruții și militarii trimiși la domiciliu vor fi chemați pentru îndeplinirea ori completarea serviciului militar în termen, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.

 

SECȚIUNEA a 5-a
Cadrele militare în activitate, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ, soldații și gradații voluntari

Art. 37. –Condițiile de admitere în instituțiile militare de învățământ se stabilesc de ministerele care le au în subordine sau de instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

Art. 38. –Tinerii admiși în instituțiile militare de învățământ, cu excepția celor din liceele și colegiile militare, sunt considerați voluntari.

Art. 39. –Elevii școlilor militare și studenții instituțiilor militare de învățământ, care nu mai continuă studiile, pot fi trimiși, în situațiile prevăzute la art. 3 alin. (5), la unități militare pentru completarea serviciului militar.

 

CAPITOLUL III
Evidența militară

 

SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale

Art. 40. –(1)Totalitatea cetățenilor români născuți în același an formează un contingent, care este indicat de anul nașterii.

(2)Evidența militară a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor reprezintă ansamblul activităților desfășurate pentru cunoașterea și actualizarea datelor referitoare la identitatea, pregătirea profesională, militară și de specialitate, ocupația, locul de muncă, domiciliul și situația medico-militară a acestora.

(3)Cetățenii încorporabili și rezerviștii care își schimbă domiciliul au obligația să se prezinte, în termen de o lună, pentru luarea în evidență, la centrele militare pe raza cărora și-au stabilit noul domiciliu.

Art. 41. –(1)Soldații și gradații în rezervă se țin în evidență până la împlinirea vârstei de 55 de ani, astfel:

a)clasa I: până la 45 de ani inclusiv;

b)clasa a II-a: de la 46 de ani până la 50 de ani inclusiv;

c)clasa a III-a: de la 51 de ani până la 55 de ani inclusiv.

(2)Cadrele militare în rezervă se țin în evidență, pe clase de evidență, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.

(3)Cetățenii români, bărbați, aflați în situațiile prevăzute la art. 6 lit. a) se scot din evidență la data constatării situațiilor respective, cei menționați la art. 6 lit. b) se scot din evidență la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar cei menționați la art. 6 lit. c), la data pronunțării sentinței definitive.

Art. 42. –Cetățenii încorporabili, scoși din evidență în condițiile art. 41 alin. (3), nu mai fac obiectul prevederilor art. 3 alin. (5).

 

SECȚIUNEA a 2-a
Atribuțiile privind evidența militară

Art. 43. –(1)Elaborarea cadrului normativ, precum și conducerea, îndrumarea și controlul activității de evidență militară a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor, pe întregul teritoriu al României, se execută de Statul Major General.

(2)Organele specializate în ținerea evidenței militare sunt centrele militare.

(3)Evidența militară a recruților se ține după domiciliul sau reședința acestora, iar a militarilor rezerviști, numai după domiciliu.

(4)Structurile militare din compunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării țin evidența militară pentru rezerviștii voluntari proprii.

(5)Structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor au atribuții pe linie de evidență militară, conform prezentei legi.

(6)Obligații privind evidența militară mai au și următoarele structuri:

a)instanțele judecătorești și parchetele organizate pe lângă acestea, precum și penitenciarele;

b)angajatorii;

c)direcțiile sanitare județene și a municipiului București.

d)inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

Art. 44. –Pentru ținerea evidenței militare și organizarea activității de anunțare și trimitere a resurselor umane și materiale în vederea completării unităților militare, centrele militare desfășoară următoarele activități:

a)colaborează cu unitățile prevăzute la art. 43 alin. (4) pe linia evidenței militare a rezerviștilor voluntari, în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării;

b)coordonează, îndrumă și verifică activitatea desfășurată de structurile prevăzute la art. 43 alin. (5) pe linia evidenței, anunțării și trimiterii resurselor la unități, în baza ordinului comun al ministrului apărării și al ministrului administrației și internelor;

c)coordonează și verifică activitatea privind evidența militară la structurile prevăzute la art. 43 alin. (6), în baza hotărârii Guvernului.

Art. 45. –(1)Structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor au următoarele obligații privind evidența militară:

a)să înmâneze cetățenilor încorporabili și rezerviștilor ordinele de chemare și să-i trimită la data, ora și locul prevăzute de acestea;

b)să comunice centrelor militare, semestrial, situația cetățenilor români, încorporabili și rezerviști, cu domiciliul în străinătate;

c)să urmărească, în baza măsurilor ordonate de organele de urmărire penală, și să conducă la locul indicat de acestea cetățenii încorporabili și rezerviștii neprezentați la încorporare sau mobilizare, mobilizați la locul de muncă, absenți nejustificat, precum și militarii dezertori;

d)să întocmească anual tabele nominale cu datele de evidență ale cetățenilor români, bărbați, care urmează să împlinească 18 ani în anul următor și să le trimită centrului militar până la data de 1 noiembrie;

e)să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile, cazurile de deces ale cetățenilor încorporabili și rezerviștilor;

f)să comunice lunar centrelor militare cetățenii încorporabili și rezerviștii care și-au schimbat domiciliul pe raza de competență, pe suport de memorare.

(2)Structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor situate în localitățile în care nu funcționează centre militare au, în plus față de cele specificate la alin. (1), următoarele obligații pe linia evidenței militare:

a)să țină evidența nominală a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor;

b)să actualizeze în documentele de evidență militară ale cetățenilor încorporabili și ale rezerviștilor datele privind luarea ori scoaterea din evidență, schimbarea domiciliului sau reședinței și să le comunice lunar centrelor militare.

Art. 46. –Angajatorii au următoarele obligații privind evidența militară a salariaților proprii sau, după caz, a celor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă:

a)să țină evidența cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor prevăzuți la art. 15 și să comunice lunar centrelor militare încadrările, transferurile, încetarea relațiilor de muncă, precum și orice alte schimbări în datele de evidență militară ale acestora;

b)la angajare, să solicite cetățenilor documentele personale de evidență militară;

c)să acorde salariaților sprijinul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la serviciul militar;

d)să suspende, în condițiile legii, raporturile de muncă sau raporturile de serviciu care presupun absența de la locul de muncă, după caz, ale salariaților care participă la exercițiile și antrenamentele de mobilizare, sunt concentrați/mobilizați, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (5) și (51). Angajatorii sunt obligați să păstreze locul de muncă pe toată durata cât salariații își îndeplinesc îndatoririle militare.

Art. 47. –Direcțiile sanitare județene și a municipiului București întocmesc și transmit centrelor militare anual, până la data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetățenii români, bărbați, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, care au fost înregistrați cu afecțiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar.

Art. 48. – (1)Serviciile publice de asistență socială ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București asigură transmiterea la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetățenii, persoane cu handicap, având vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, din evidență, cu rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală.

(2)Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură centralizat, prin inspectoratele școlare județene și al municipiului București, transmiterea de către școlile speciale, școlile profesionale speciale și centrele de reeducare la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetățenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani care au urmat cursurile acestora, însoțite de rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul serviciilor publice de asistență socială ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București.

Art. 49. –(1)Instanțele judecătorești care au dispus luarea măsurii arestării preventive ori au pronunțat pedeapsa închisorii împotriva cetățeanului încorporabil sau a rezervistului sunt obligate să comunice centrelor militare copie de pe încheierea de ședință ori de pe hotărârea judecătorească definitivă, în termen de 10 zile de la data dispunerii măsurii sau de la data rămânerii definitive a hotărârii, după caz.

(2)În cazul revocării măsurii arestării preventive ori a desființării, prin exercitarea unei căi de atac, a hotărării judecătorești prevăzute la alin. (1), instanțele judecătorești competente sunt obligate să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile de la pronunțare, copie de pe încheierea de ședință prin care s-a dispus revocarea măsurii ori a deciziei prin care s-a desființat hotărârea judecătorească de condamnare la pedeapsa închisorii, după caz.

Art. 50. –Evidența militară a cetățenilor români care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile se ține de centrele militare pe raza cărora domiciliază.

Art. 51. –Centrele militare pot chema recruții și militarii rezerviști pentru precizarea unor date în legătură cu situația lor militară o dată pe an.

Art. 52. – (1)Documentul de evidență militară aflat asupra cetățenilor încorporabili sau recruților este adeverința de recrutare, pentru rezerviști este livretul militar, iar pentru persoanele fără obligații militare, certificatul militar.

(2)Rezerviștii voluntari predau livretul militar și ordinul de chemare la unitatea cu care au încheiat contract și primesc legitimație militară, eliberată potrivit reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

(3)Pierderea livretului militar se comunică în scris centrului militar pe raza căruia domiciliază, în termen de 5 zile, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 10 zile de la constatare.

Art. 53. –(1)Evidența livretelor militare se ține de către centrele militare, iar a ordinelor de chemare, de centrele militare sau, după caz, de celelalte instituții cu atribuții în domeniul apărării.

(2)Normele privind eliberarea, evidența și controlul mânuirii livretelor militare și a documentelor de evidență militară cu regim special se stabilesc prin ordin al șefului Statului Major General.

 

CAPITOLUL IV
Alte forme de pregătire a populației pentru apărare

 

SECȚIUNEA 1
Dispoziții comune

Art. 54. –(1)Prin alte forme de pregătire a populației pentru apărare se înțelege:

a)pregătirea persoanelor cu atribuții de conducere din sistemul administrației publice la nivel central și local;

b)pregătirea premilitară a tinerilor;

c)pregătirea privind modul de acțiune în situații de urgență civilă;

d)pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare;

e)alte forme de pregătire.

(2)Cetățenii cuprinși în formele de pregătire a populației pentru apărare, prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), pe timpul stării de urgență, de asediu, al mobilizării și al stării de război, se constituie în subunități, potrivit legii, sau își continuă activitatea la locul de muncă.

(3)Participarea la orice formă de pregătire pentru apărare nu substituie formele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) și c).

Art. 55. –Organizarea și a altor forme de pregătire a populației pentru apărare se face prin lege.

 

SECȚIUNEA a 2-a
Pregătirea pentru apărare a persoanelor cu atribuții de conducere în domeniul administrației publice, la nivel central și local

Art. 56. –(1)Miniștrii și demnitarii cu rang corespunzător acestora, secretarii și subsecretarii de stat, precum și prefecții, subprefecții, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarii, secretarii municipiului București și ai județelor, secretarii municipiilor, orașelor, sectoarelor municipiului București și ai comunelor, conducătorii operatorilor economici și instituțiilor publice cu atribuții la mobilizare și pe timp de război sunt obligați să participe la activități de pregătire specifică, organizate prin grija Statului Major General și a structurilor militare subordonate.

(2)Modul de organizare a activităților prevăzute la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Art. 57. –După încheierea formelor de pregătire, persoanelor prevăzute la art. 56 alin. (1) li se pot acorda grade militare în rezervă ori acestea pot fi înaintate la gradul următor, potrivit legii.

 

SECȚIUNEA a 3-a
Pregătirea premilitară a tinerilor

Art. 58. –Pregătirea premilitară a tinerilor este organizată pe bază de voluntariat, cu tinerii apți din punct de vedere medical, care au împlinit vârsta de 15 ani și până la încorporare.

Art. 59. –Pregătirea premilitară a tinerilor este organizată și realizată de Ministerul Apărării și Ministerul Administrației și Internelor. În acest scop, acestea colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării, Autoritatea Națională pentru Tineret, cu alte autorități ale administrației publice, precum și cu organizații neguvernamentale.

Art. 60. –(1)Pregătirea premilitară a tinerilor se realizează în centre organizate pe lângă unitățile militare.

(2)Modul de organizare și desfășurare a pregătirii premilitare a tinerilor se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și al ministrului educației și cercetării.

(3)Participanții la pregătirea premilitară a tinerilor beneficiază gratuit de asistență medicală, medicamente, spitalizare și alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii, pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii și în legătură cu activitatea de pregătire militară.

Art. 61. – Fondurile necesare pregătirii premilitare a tinerilor organizate și desfășurate în condițiile art. 60 se asigură din bugetele ministerelor organizatoare.

 

SECȚIUNEA a 4-a
Pregătirea privind modul de acțiune în situații de urgență

Art. 62. –Cetățenii români au dreptul de a participa ca voluntari la acțiunile organizate de autoritățile administrației publice locale în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 63. –Serviciile de urgență voluntare se constituie, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare, în comune, orașe și municipii, în subordinea consiliilor locale, din personal voluntar din cadrul instituțiilor publice, al operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate.

 

SECȚIUNEA a 5-a
Pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare

Art. 64. –Organizarea, încadrarea și funcționarea formațiunilor sanitar-voluntare și pregătirea surorilor de Cruce Roșie se realizează de Societatea Națională de Cruce Roșie din România, în condițiile legii.

Art. 65. –(1)Înzestrarea formațiunilor sanitar-voluntare cu materialele necesare instruirii și acordării primului ajutor se asigură potrivit legii.

(2)Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale formațiunilor sanitar-voluntare se asigură din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL V
Obligațiile și drepturile cetățenilor care participă la pregătirea pentru apărarea țării

Art. 66. –Cetățenii români, pe timpul îndeplinirii serviciului militar, sunt obligați să respecte jurământul militar.

Art. 67. –(1)Tinerii chemați la recrutare, recruții și militarii rezerviști sunt obligați:

a)să primească ordinele de chemare emise de centrele militare și să se prezinte la locul, data și ora prevăzute în acestea;

b)să se prezinte la centrul militar pentru: primirea livretului militar la trecerea în rezervă; predarea adeverinței de recrutare, a livretului militar și a ordinului de chemare la mobilizare, după caz, înainte de plecarea în străinătate, precum și ridicarea documentelor respective la înapoierea în țară; ridicarea documentelor de evidență militară duplicat, eliberate ca urmare a pierderii sau distrugerii documentelor originale;

c)să anunțe, în scris, centrul militar, în termen de 5 zile, respectiv două zile, în situațiile prevăzute la art. 3 alin. (5), despre pierderea ori deteriorarea documentelor personale de evidență militară sau a ordinului de chemare la mobilizare.

(2)Rezerviștii voluntari și rezerviștii din planurile de mobilizare sunt obligați să participe la antrenamentele și exercițiile de mobilizare la solicitarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Art. 68. –(1)Neprezentarea la recrutare, la încorporare, la concentrare, la mobilizare sau pentru clarificarea situației militare, la data fixată prin ordinul de chemare, poate fi motivată:

a)dacă tânărul este bolnav, în imposibilitatea de a se deplasa, situație dovedită cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente;

b)în cazul decesului unui membru al familiei – părinte, soție, copil, unul dintre socri, frate sau soră -, pe baza certificatului de deces;

c)în caz de forță majoră, pe baza dovezii eliberate de autoritățile administrației publice locale.

(2)Cei chemați la recrutare, la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori, după caz, membrii familiilor lor, precum și autoritățile și instituțiile publice și operatorii economici la care aceștia sunt salariați au obligația de a anunța imediat centrelor militare motivele neprezentării la locul, data și ora prevăzute în ordinele de chemare, urmând ca în termen de 15 zile să prezinte acte justificative.

Art. 69. –(1)Recruții chemați la centrele militare județene, municipale sau de sector în vederea încorporării, dar care nu au fost încorporați, precum și cei trecuți în rezervă ori trimiși la domiciliu sunt obligați să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu vor fi încorporați, respectiv în termen de 30 de zile de la data trecerii în rezervă sau a trimiterii la domiciliu.

(2)Data încorporării și trecerii în rezervă pentru cei care au îndeplinit serviciul militar este cea consemnată în livretul militar.

Art. 70. –(1)Militarii în termen, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ au dreptul gratuit la hrană, echipament, medicamente, pensie pentru pierderea capacității de muncă, soldă și documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar și pe timpul executării acestuia, la trecerea în rezervă sau la trimiterea la domiciliu, la concentrare, la mobilizare și la demobilizare, în caz de concedii, permisii, internări și ieșiri din spitale și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au și tinerii chemați la recrutare și recruții chemați la încorporare.

(2)Recruții și cei care sunt internați în spitale pentru stabilirea situației medico-militare au dreptul gratuit la asistență medicală, medicamente, întreținere și documente militare de transport, iar cei încadrați în muncă beneficiază și de ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă.

(3)Militarilor rezerviști care, pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, s-au pregătit prin cursuri în anumite meserii având echivalent în viața civilă li se recunoaște calificarea obținută, pe baza actelor de atestare eliberate de unitățile militare, cu avizul Ministerului Educației și Cercetării și al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Art. 71. –Militarii în termen, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ au dreptul la ajutoare în caz de deces al soției, copiilor sau al altor persoane aflate în întreținerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin acte normative.

Art. 72. –Recruții chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la autoritățile și instituțiile publice sau de la operatorii economici la care sunt încadrați toate drepturile la zi, inclusiv compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat.

Art. 73. –(1)Contractele de muncă ale salariaților chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, pentru concentrare/mobilizare sau pentru participarea la antrenamentele/exercițiile de mobilizare se suspendă în condițiile prevăzute de lege.

(2)Desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor prevăzute la alin. (1) nu se poate face decât ca urmare a dizolvării operatorilor economici ori a desființării autorităților sau instituțiilor publice. În aceste situații, cel care angajează sau agențiile pentru ocuparea forței de muncă vor asigura cu prioritate plasarea celor în cauză în alte locuri de muncă echivalente, în aceeași localitate, potrivit pregătirii și capacității profesionale, sau, gratuit, reconversia profesională pentru profesiuni care, într-o anumită perioadă, sunt cerute de situația economică pe piața forței de muncă.

(3)Posturile în care sunt încadrate persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate, pe timpul cât acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă individuale pe durată determinată.

Art. 74. –Rezerviștii și cetățenii încorporați pe timpul îndeplinirii serviciului militar beneficiază de aceleași drepturi bănești ca și categoriile de personal activ din care fac parte.

Art. 75. – Tinerii chemați la recrutare, recruții și militarii rezerviști care au calitatea de salariați și sunt chemați la centrele militare pentru clarificarea situației militare sau la unitățile militare pentru a participa la antrenamente/exerciții de mobilizare au dreptul la concediu suplimentar plătit de maximum 5 zile și sunt plătiți de angajator pe baza unei adeverințe eliberate de centrul militar.

 

CAPITOLUL VI
Asigurarea materială și financiară

Art. 76. – (1)Consiliile județene/locale și ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, sistemele și serviciile informatice, autoturismele, alte dotări și materiale, precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2)Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1) sunt obligate să încheie, pentru centrele militare, contracte de furnizare/prestare de servicii de energie electrică, termică, alimentare cu apă, canalizare, salubritate, televiziune, radio, telefonie, telefax, poștă, fax, precum și să achite contravaloarea acestor servicii, potrivit tarifelor în vigoare.

(3)Obligația de a achita contravaloarea serviciilor menționate la alin. (2) este valabilă și pentru situația în care terenurile, localurile și mijloacele fixe ale centrelor militare se află în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Art. 77. –(1)Cheltuielile de reparații, întreținere și amenajare a localurilor centrelor militare zonale, județene și de sector se suportă de autoritățile administrației publice locale.

(2)Reparațiile capitale pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apărării se suportă de acest minister.

(3)Cheltuielile de modernizare a patrimoniului centrelor militare, cele pentru achiziționarea de carburanți-lubrifianți și pentru paza localurilor centrelor militare se suportă din bugetele autorităților administrației publice locale.

Art. 78. – Autoritățile administrației publice locale pot schimba total sau parțial destinația imobilelor asigurate centrelor militare numai cu acordul Ministerului Apărării Naționale și numai după ce au pus la dispoziția centrelor militare alte imobile amenajate și utilate conform prevederilor legale, în condiții care să nu afecteze desfășurarea activității specifice.

Art. 79. –Autoritățile administrației publice locale asigură plata personalului din afara centrelor militare care desfășoară activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.

 

CAPITOLUL VII
Sancțiuni

Art. 80. –(1)Constituie contravenție săvârșirea de către cetățenii încorporabili și de către rezerviști a uneia dintre următoarele fapte:

a)refuzul de a primi ordinul de chemare;

b)prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare, dacă întârzierea nu depășește 3 zile, astfel încât fapta să constituie infracțiune, iar în cazul în care nu au primit ordin de chemare, în termen de cel mult două luni de la împlinirea vârstei de 18 ani;

c)neprezentarea la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare, pentru clarificarea situației militare sau pentru concentrare;

d)neprezentarea, înaintea plecării din țară, la organul de evidență militară, pentru a preda livretul militar, adeverința de recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;

e)neprezentarea, în termenul legal, pentru primirea documentelor personale de evidență militară;

f)întârzierea nejustificată la recrutare-încorporare, concentrare, mobilizare sau pentru clarificarea situației militare, la instituirea stării de urgență, a stării de asediu sau la declararea mobilizării ori a stării de război;

g)pierderea, deteriorarea sau înstrăinarea documentelor personale de evidență militară;

h)neprezentarea la exercițiile și antrenamentele de mobilizare;

i)neprezentarea pentru executarea serviciului alternativ.

j)neprezentarea, în termen de o lună, în vederea luării în evidență la centrele militare pe raza cărora și-au schimbat domiciliul.

(2)Constituie contravenție săvârșirea de către angajatori a uneia dintre următoarele fapte:

a)neactualizarea evidenței militare a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor;

b)necomunicarea, în termenul stabilit, a schimbărilor survenite în datele de evidență militară ale cetățenilor încorporabili și rezerviștilor;

c)neprezentarea sau neasigurarea persoanelor stabilite pentru încadrarea comisiilor locale de recrutare-încorporare;

d)neînmânarea ordinelor de chemare și netrimiterea dovezilor de înmânare a ordinelor de chemare în termenul stabilit;

e)neacordarea pentru salariați a sprijinului necesar îndeplinirii obligațiilor referitoare la serviciul militar;

f)nerespectarea prevederilor art. 46 lit. d).

(3)Constituie contravenție nerespectarea de către autoritățile administrației publice locale a prevederilor art. 76, 77, 78 și 79 referitoare la asigurarea materială și financiară a centrelor militare.

Art. 81. – (1)Contravențiile prevăzute la art. 80 alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a)cu amendă de la 1 punct la 2 puncte, faptele prevăzute la lit. d), e), g) și j);

b)cu amendă de la 2 puncte la 6 puncte, faptele prevăzute la lit. c) și h);

c)cu amendă de la 4 puncte la 8 puncte, fapta prevăzută la lit. b);

d)cu amendă de la 8 puncte la 16 puncte, faptele prevăzute la lit. a), f) și i).

(2)Contravențiile prevăzute la art. 80 alin. (2) se sancționează după cum urmează:

a)cu amendă de la 16 puncte la 20 de puncte, faptele prevăzute la lit. a)-e);

b)cu amendă de la 160 de puncte la 200 de puncte, fapta prevăzută la lit. f).

(3)Contravențiile prevăzute la art. 80 alin. (3) se sancționează cu amendă de la 160 la 200 de puncte.

(4)Valoarea unui punct este de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie.

Art. 82. – (1)Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 80 alin. (1) și (2) și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 81 alin. (1) și (2) se fac de către persoanele împuternicite de Statul Major General, precum și de comandantul centrului militar și ofițerii special desemnați de către acesta, numai pe raza teritorială de competență a centrului militar.

(2)Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 80 alin. (3) și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 81 alin. (3) se fac de către prefecții județelor, respectiv de către prefectul municipiului București.

Art. 83. –(1)Dispozițiile art. 80 și 81 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Contravenientul poate să achite, în termen de 48 de ore, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta respectivă.

Art. 84. –Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, prin structurile sale locale, pune la dispoziția structurilor Ministerului Apărării cu atribuții privind evidența recruților și a rezerviștilor, la solicitarea acestor instituții, informațiile cerute pentru actualizarea bazei de date proprii.

Art. 85. –În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va adopta normele de punere în aplicare a acesteia.

Art. 86. –Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării informează populația, săptămânal și ori de câte ori este nevoie, atât prin presa proprie, cât și prin emisiuni de radio și televiziune, transmise fără plată de posturile publice de radio și televiziune, despre evenimentele și responsabilitățile privind apărarea țării.

Art. 87. – Până la încadrarea cu rezerviști voluntari a funcțiilor din statele de organizare ale structurilor din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, acestea se completează cu rezerviști aflați în rezerva de mobilizare.

Art. 88. –Pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război, cetățenii au obligația să furnizeze structurilor de specialitate informații ce privesc siguranța națională.

Art. 89. –Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării pot distribui rezerviștilor voluntari articole de echipament militar, care pot fi păstrate la domiciliul acestora și pe care aceștia le pot purta, potrivit instrucțiunilor aprobate prin ordin al conducătorilor acestora.

Art. 90. –În funcție de nevoile pentru apărare, cetățenii care nu au obligații militare și care nu execută servicii alternative prestează activitățile pentru care sunt apți, impuse de stările prevăzute la art. 3 alin. (5), la cererea Ministerului Apărării, transmisă autorităților publice locale.

Art. 91. –Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Art. 92. –La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 46/1996privind pregătirea populației pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 11 iunie 1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75și ale art. 76alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
BOGDAN OLTEANU DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

București, 30 noiembrie 2006.

Nr. 446.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *