(V) Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004

Viziunea guvernului pentru perioada 2001-2004 cuprindea și următoarele aspecte relevante domeniului nostru de interes:

Principalele consecințe ale actului de guvernare în perioada 1996-2000 constau în:

• condițiile de viață ale cetățenilor s-au degradat continuu, majoritatea covârșitoare a populației – muncitori, pensionari, țărani, tineri, intelectuali, salariați bugetari – a trăit cea mai dramatică scădere a nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventă dovadă în acest sens sunt raportările Institutului Național de Statistică și Studii Economice, ce atestă scăderea salariului real de la 74,4% în decembrie 1996 la 56,8 % la începutul lunii noiembrie 2000 față de octombrie 1990, timp în care puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut și mai mult, ajungându-se ca în anul 2000 ponderea populației aflate în sărăcie să reprezinte 43% din totalul populației (19,9% în anul 1996)
• diminuarea dramatică a accesului și cuprinderii tineretului în treptele superioare de instrucție și manifestarea unui dezinteres grav față de promovarea acestuia în societate;

Politica fiscală va urmări accelerarea și aprofundarea în mod coerent a reformei în acest domeniu, ceea ce se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate atât prin desființarea contribuțiilor la unele fonduri speciale, cât și prin reașezarea sarcinii fiscale și a raportului dintre impozitele directe și indirecte, în vederea stimulării muncii, economisirii, investițiilor, întreprinderilor mici și mijlocii și a exporturilor, prin: reorganizarea sistemului jocurilor de noroc și alocarea integrală a sumelor reprezentând profitul companiei de profil a statului în vederea finanțării construcției de locuințe sociale pentru tineret și de săli de sport.

Măsuri:

• acordarea a câte 0,5 ha teren arabil pentru familiile, cu precădere cele tinere, care nu dețin teren agricol și locuiesc în mediul rural;
• asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din mediul rural, în vederea achiziționării de tractoare, mașini agricole și utilaje de prelucrare a produselor agroalimentare, precum și pentru organizarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole;
• încurajarea și stimularea de construcții social-culturale, în special săli de sport pentru tineri;

Politica Guvernului vizează soluționarea problemelor legate de locuire în condițiile discrepanței dintre puterea de achiziționare redusă a populației, în special a familiilor tinere, în condițiile prețului locuințelor de piață și ale stării de degradare avansată a celor existente. Soluționarea crizei locuinței generată de schimbarea statutului juridic al multor imobile, creșterii explozive a prețului construcțiilor, retragerii statului din activitatea investițională și a degradării avansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, în preocuparea Guvernului.

Relansarea construcției de locuințe nu poate fi imaginată decât printr-un proces general de relansare a activității de construcții, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă în special pentru tineri, de promovare a producătorilor autohtoni de materiale de construcții, de diminuare a costului construcțiilor, de întărire a disciplinei în construcții, de încadrare în planul general de dezvoltare durabilă a teritoriului național, de utilizare de către stat a tuturor pârghiilor pe care le are la dispoziția sa pentru sprijinirea, încurajarea și stimularea investițiilor private.

În vederea înlăturării discrepanțelor dintre sat și oraș vor fi promovate proiecte și programe comune cu administrațiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri comunale și rețele edilitare. În același timp, pentru accesul neîngrădit la procesul de învățământ al tinerilor din zonele izolate se vor crea programe de transport școlar.

Programul de guvernare cuprinde relansarea rețelelor de așezăminte social-culturale cuprinzând creșe, grădinițe, școli, săli de sport și dotări sanitare, incluse în cadrul noilor investiții imobiliare, în construcții cu funcționalitate integrată, finanțate mixt de la buget și alte surse.

Totodată, în perioada 2001-2004 se prevede construirea a 400 de săli de sport în cadrul instituțiilor de învățământ de toate gradele, la orașe și sate.

Față de un procent de numai 2-3% din fondul de șomaj destinat până acum măsurilor active, în următorii 4 ani acesta va crește la 10-15%. De asemenea, ținând seama de ineficiența utilizării fondurilor, determinată de o diversitate excesiv de mare de măsuri pasive, inclusiv de costuri de implementare foarte ridicate, principalele destinații vor fi încadrarea tinerilor și șomerilor, simplificând accesul întreprinzătorilor la fondurile cu această destinație.

Elaborarea unor programe de reconversie profesională, pe baza prognozelor privind modificările structurale care vor avea loc în economia națională; aceste programe vor avea în vedere, cu predilecție, sporirea șanselor de integrare pe piața muncii a tinerilor și femeilor.

În cadrul politicii generale de încurajare a accesului tinerilor absolvenți din instituțiile de învățământ superior se va asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora în primii 2 ani de la angajare.

Demararea imediată de programe de orientare socioprofesională pentru tinerii de peste 18 ani care părăsesc centrele de plasament și corelarea acestora cu alte programe de dezvoltare regională.

Sprijinirea programelor de educație sexuală și planificarea familială a adolescenților din centrele de plasament, luându-se în considerare caracteristicile psihice, comportamentale și statutul social ale acestor tineri.

Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizației postindustriale România trebuie să își reactiveze potențialul creator de care dispune, forța intelectuală și resursele morale ale societății, dorința de afirmare și spiritul de inițiativă ale tineretului, sistemul de educație și celelalte calități ale factorului uman.

Asigurarea condițiilor pentru învățarea și utilizarea fluentă, în primul rând de către tineret, a două limbi de circulație internațională. Această condiție este indispensabilă pentru o comunicare eficientă în lumea de azi și pentru accesul la informație.

Întrucât educația de bază și componentele care o alcătuiesc evoluează continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent și adaptate diverșilor beneficiari: copiii preșcolari, elevii din ciclul primar, tinerii analfabeți, adulții cu o formare incompletă sau inadecvată, persoanele expuse la șomaj și excludere socială.

Întrucât, din cauza condițiilor de viață, unele categorii de populație (persoane cu nevoi speciale; minorități culturale; persoane care locuiesc în zone defavorizate; tinerii și adulții analfabeți; populațiile migratoare; persoane fără adăpost stabil; copiii străzii; persoanele private temporar de libertate; șomerii pe termen lung; imigranții; refugiații de război sau în urma calamităților naturale) nu au acces la educația de bază, acestea vor beneficia de programe de protecție și susținere educațională: programe pentru cea de-a doua șansă pentru tinerii și adulții cu o instruire incompletă.

Educația de bază pentru toți se va realiza prin: formarea competențelor de bază pentru toți (copii, tineri, adulți), astfel încât pregătirea profesională ulterioară și participarea la viața activă să se bazeze pe un edificiu cultural autentic.

încurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiază în străinătate;

Pentru îmbunătățirea managementului resurselor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior, se au în vedere: asigurarea funcționării optime a mecanismelor de conducere a instituțiilor de învățământ superior, în condiții de autonomie universitară și de gestionare financiară ce solicită creșterea resurselor extrabugetare; recrutarea de tineri preparatori și asistenți universitari, prin dezvoltarea personalului didactic și de cercetare. Diversificarea instituțională și mai ales a fluxurilor studențești și extinderea învățământului la distanță consacră tipuri noi de studenți și solicită forme diferite de organizare și transmitere a cunoașterii.

Atragerea și menținerea în activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performanțe profesionale deosebite.

dezvoltarea resurselor din domeniul cercetării prin: programe de granturi pentru cercetare; îmbunătățirea condițiilor de formare continuă, prin și pentru cercetare, combinând pregătirea postuniversitară cu activitățile de cercetare-dezvoltare; îmbunătățirea accesului la sursele de informare; dezvoltarea calităților manageriale pentru conducerea proiectelor de cercetare-dezvoltare (inclusiv internaționale); promovarea unei culturi orientate spre inovare și calitate; crearea de condiții motivate pentru cercetători, în mod deosebit pentru cei tineri, care să împiedice exodul competențelor.

Politica în domeniul tineretului

Programul de guvernare în acest domeniu pornește de la problemele majore specifice tinerei generații, printre care: insatisfacția pe care tinerii o au față de calitatea vieții; nemulțumirea tinerilor față de lipsa competiției reale și a oportunităților de afirmare corectă; transformarea tinerilor în principala sursă de alimentare a șomajului; afectarea prioritară a tinerilor de actuala criză de locuințe; participarea socială scăzută a tinerilor, generată de percepția unui mediu social nefavorabil afirmării profesionale, marcat de corupție, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea unei vulnerabilități mărite a tinerilor; creșterea riscului de marginalizare și excludere a tinerilor din societate.

Guvernul va promova programe speciale pe termen scurt și mediu care vor urmări:

• sporirea participării tinerilor la viața economică prin proiecte-pilot în afaceri și experimentarea unor centre pentru dezvoltarea și folosirea eficientă a resurselor umane;
• valorificarea potențialului creativ al tineretului, prin stimularea activităților tehnico-aplicative în domeniul informativ, prin cultivarea grijii publice a statului față de tinerii deosebit de înzestrați;
• acordarea de șanse egale tuturor tinerilor pe parcursul întregului proces educațional. Tinerii sunt și trebuie să fie egali în cadrul procesului de învățământ. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizează orice fel de discriminări;
• sprijinirea restructurării sistemelor de educație și instruire pentru tineret, în sensul promovării cunoașterii limbii, culturii și tradițiilor naționale;
• crearea condițiilor care să asigure sporirea participării tinerilor la viața economică, prin promovarea unui sistem formativ de natură a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de învățământ și piața forței de muncă; stimularea aptitudinilor anteprenoriale ale tinerilor prin învățare și prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite și facilități fiscale; facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, a adaptării și readaptării acestora la rigorile economiei de piață; inițierea și susținerea de programe de informare, consiliere și orientare profesională a tinerilor, precum și susținerea de inițiative în domeniul consilierii de carieră, reconversiei profesionale și medierii muncii. În același timp va acționa pentru valorificarea potențialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea și specializarea în domeniul tehnicii de calcul și utilizării tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ, adaptat evoluției școlare a tinerilor supradotați, și înființarea unor centre de valorificare a creativității tehnico-științifice;
• atragerea tinerilor la viața publică și la luarea deciziei corespunzător principiilor de cogestiune și comanagement prin inițierea de măsuri care să faciliteze difuzarea informației necesare tinerilor, prin crearea și consolidarea unei rețele de centre de informare și documentare pentru tineret, precum și editarea unor studii și lucrări pentru tineret;
• stimularea formării de comportamente prosociale, reducerea delincvenței în rândul tineretului; susținerea acțiunilor de educație moral-religioasă, civică, igienico-sanitară; relansarea sportului și turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activităților de vacanță și timp liber;
• stimularea asociativității tineretului; susținerea prioritară a parteneriatului cu structurile de și pentru tineret reprezentative ale societății civile; permanentizarea consultării cu organizațiile de tineret ale partidelor politice; recunoașterea funcțiilor sociale specific promotoare ale structurilor de și pentru tineret (socializare-integrare-participare);
• protecția socială a tinerilor realizată prin: crearea și promovarea unor structuri educaționale de natură să contribuie la facilitarea și optimizarea integrării socioprofesionale a tinerilor defavorizați, marginalizați, a celor cu nevoi speciale etc.; realizarea unor programe integrate de asistență a tinerilor defavorizați;
• sprijinirea participării tineretului la activitatea internațională de tineret și a integrării structurilor naționale de tineret cu cele internaționale; încurajarea schimburilor internaționale de tineri și promovarea mobilității tinerilor în spațiul european;
• reorganizarea Consiliului Național al Tineretului prin consultări cu structurile de tineret reprezentative;
• inițierea unui instrument de integrare a serviciilor publice în domeniul tineretului, în vederea creării unei interfețe unice în relațiile cu tinerii și structurile de și pentru tineret (înființarea Centrului de Sprijinire a Inițiativelor Tinerilor – CSIT);
• recunoașterea pe deplin a rolului și importanței tineretului în societatea românească; Guvernul va promova, până cel târziu la 30 iunie 2001, legea tineretului.

……………………………………………………………………………………………………………………………..

Aici puteți consulta întreg

PROGRAMUL DE GUVERNARE PENTRU PERIOADA 2001-2004

……………………………………………………………………………………………………………………………..