PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012 (9 FEBRUARIE 2012)
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 107 din 9 februarie 2012. În vigoare până la 6 mai 2012.
ANEXA Nr. 1
COMPONENȚA GUVERNULUI ROMÂNIEI
1. Mihai Răzvan Ungureanu Prim-ministru
2. Cătălin Predoiu Ministrul justiției
3. Gabriel Oprea Ministrul apărării naționale
4. Hunor Kelemen Ministrul culturii
5. Stelian Fuia Ministrul agriculturii
6. Ladislau Ritli Ministrul sănătății publice
7. Cristian Diaconescu Ministrul afacerilor externe
8. Lucian Bode Ministrul economiei și comerțului
9. Bogdan Drăgoi Ministrul finanțelor publice
10. Claudia Boghicevici Ministrul muncii
11. Laszlo Borbely Ministrul mediului
12. Alexandru Nazare Ministrul transporturilor și infrastructurii
13. Gabriel Berca Ministrul administrației și internelor
14. Cristian Petrescu Ministrul dezvoltării regionale și turismului
15. Răzvan-Mustea Șerban Ministrul comunicațiilor și al societății informaționale
16. Leonard Orban Ministrul afacerilor europene
21. Cătălin Baba Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului
CAPITOLUL 1
Contextul economic și financiar intern și internațional
Programul de guvernare este elaborat într-un context internațional încă turbulent, caracterizat de incertitudini economice ridicate la nivel european.
În întregul spațiu comunitar, ritmul de creștere economică a încetinit semnificativ, estimând pentru anul 2012 o creștere sensibilă, cu 0,6% în UE-27. Unele state europene se confruntă chiar cu recesiune economică atât în anul 2011, cât și în anul 2012, precum Grecia și Portugalia. Anul 2012 stă sub semnul austerității la nivel european:
11 state au înghețat salariile: Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, Marea Britanie;
6 state au înghețat pensiile: Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia;
6 state au crescut TVA: Belgia, Cehia, Franța, Irlanda, Portugalia, Ungaria;
5 state au crescut vârsta de pensionare: Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Ungaria;
2 state au redus salariile: Portugalia, Slovenia.
Un nou Tratat de stabilitate, coordonare și guvernanță introduce noi reguli de conduită fiscal-bugetară la care România se aliniază.
România și-a recâștigat stabilitatea macroeconomică. FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană semnalează revenirea încrederii pe piețele internaționale în țara noastră ca urmare a determinării cu care au fost implementate reformele. Acordul preventiv încheiat cu acestea oferă României o plasă de siguranță.
România a făcut progrese deosebite, în ciuda climatului internațional nefavorabil. După cei mai dificili trei ani de multe decenii încoace, noul Guvern preia o economie cu creștere economică estimată la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeană, datorită exporturilor, a anului agricol bun și a consumului intern. Prudența, responsabilitatea, echilibrul, crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și creșterea economică rămân principiile de guvernare în anul 2012.
Rata șomajului este cu două puncte procentuale sub media europeană. Inflația se află la cel mai mic nivel din ultimii 22 de ani. Totodată, România înregistrează cea mai mică datorie externă pe cap de locuitor din UE. Exporturile au atins un nou nivel record din întreaga istorie a României, atingând 45,3 miliarde euro în anul 2011. Datoria publică se menține la un nivel sustenabil pe termen lung, România poziționându-se pe locul 4 în UE-27, cu 34% din PIB, față de media europeană de 82,5% din PIB în anul 2011. Deficitul bugetar s-a redus de la 5,7% din PIB în anul 2008 la 4,2% în anul 2011.
Construcția bugetară aferentă anului 2012 încurajează crearea de locuri de muncă. Continuă relansarea economică, cu o creștere economică între 1,8%-2,3%, cu un deficit bugetar de sub 3% (ESA) și cu accelerarea absorbției fondurilor europene pentru a depăși pragul de absorbție efectivă de 20% la sfârșitul acestui an.
România este singura țară din UE care a redus rata de politică monetară, cu scopul de a încuraja creditarea și a stimula consumul populației. Rata dobânzii de politică monetară a ajuns la 5,5% de la 6,25%. Cursul de schimb s-a menținut stabil în perioada 2009-2011.
Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei în anul 2011, fiind cu 30% mai mare decât în anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare și vârstă legală de pensionare a crescut la 1.065 lei în același an, fiind cu 21% mai mare decât în anul 2008. Salariul real și-a reluat creșterea foarte ușoară în anul 2011 față de anul anterior.
Costurile de funcționare ale statului s-au diminuat între timp de la 15,1% din PIB în 2009 la 12,4% din PIB în anul 2012, iar eficiența actului guvernamental a crescut. Resursele financiare au fost reorientate către investiții pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru a înteți relansarea economică. Ponderea investițiilor publice în PIB ne poziționează pe primul loc între țările UE. Alocările bugetare pentru investițiile publice au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 36,1 miliarde lei în 2011 și se ridică la 38,1 miliarde lei în anul 2012.
Conduita economică prudentă și nepopulistă va evita derapajele, va îmbunătăți calitatea vieții în concordanță cu resursele disponibile și va permite respectarea angajamentelor asumate în relația cu instituțiile internaționale. România rămâne direct conectată la pulsul slab al economiilor europene, de care comerțul exterior este dependent în proporție de peste două treimi, iar investițiile străine directe în proporție de peste 85%.
Coerența actului de guvernare se menține prin continuarea și finalizarea celor 11 reforme esențiale pentru români, demarate în ultimii 3 ani:
1. Reforma cadrului fiscal
2. Reforma aparatului bugetar și a agențiilor guvernamentale
3. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice
4. Reforma administrației publice
5. Reforma sistemului public de pensii
6. Reforma legislației muncii
7. Reforma dialogului social
8. Reforma educației
9. Reforma sănătății
10. Reforma asistenței sociale
11. Reforma sistemului de justiție
CAPITOLUL 2
Măsuri pentru stimularea creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă
Măsurile pe termen scurt au în vedere următoarele obiective:
Menținerea stabilității financiare, impulsionarea investițiilor prin absorbția fondurilor europene și creșterea calității cheltuielilor de investiții, pentru a accelera creșterea economică
Crearea de locuri de muncă și protejarea intereselor economice ale populației: puterea de cumpărare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare și asigurarea securității sociale
Stimularea sănătății și performanței mediului de afaceri autohton
Menținerea atractivității investiționale a României în condițiile reducerii semnificative a fluxurilor investiționale globale ca urmare a crizei
Inventarierea oportunităților de investiții și promovarea activă a acestora
Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel național cu prevederile Tratatului de stabilitate, coordonare și guvernanță
Asigurarea condițiilor favorabile continuării procesului de convergență economică cu celelalte state membre ale UE, cu menținerea de principiu a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realitățile economico-financiare
Reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE, prin stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare, astfel încât să fie valorificat potențialul intelectual al poporului român
În confruntarea cu criza economică și financiară, viziunea Guvernului a urmat două direcții: însănătoșirea finanțelor publice și stimularea relansării economice, în condițiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spațiul fiscal necesar redresării economice.
În primul rând, eforturile Guvernului s-au concentrat în proporție de două treimi pe eficientizarea și reducerea cheltuielilor publice și o treime pe creșterea veniturilor bugetare.
În al doilea rând, a fost aplicat un pachet de măsuri de relansare economică, care să conducă la crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor, îmbunătățirea accesului la finanțare prin scheme de ajutoare și garanții de stat, cultivarea spiritului antreprenorial, diminuarea poverii fiscale și administrative și creșterea competitivității economiei românești.
Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează șomeri în vârstă de peste 45 ani, care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sau care mai au 3 ani până la pensionare, tineri absolvenți sau persoane cu handicap
Acces la finanțare: programul „Mihail Kogălniceanu”, programul Start și programul pentru tinerii debutanți în afaceri
Susținerea industriei și dezvoltării durabile: programul Rabla, programul Casa Verde, programul de creștere a competitivității produselor industriale, programul național multianual privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe, programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile, Prima Casă, măsuri pentru promovarea exporturilor
Operaționalizarea parteneriatului public-privat
Diminuarea poverii administrative și financiare:
– comasarea sau eliminarea a 237 de taxe și tarife, din 491 existente la începutul anului 2009;
– introducerea Declarației unice 112 privind contribuțiile sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate;
– crearea portalului virtual unic One Stop Shop pentru IMM-uri și diminuarea perioadei de înființare a unei firme la 3 zile
Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflați în dificultate:
– eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani;
– încurajarea plății voluntare a obligațiilor fiscale restante;
– reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului și contribuabilului când ambii au datorii unul față de celălalt;
– modificarea ordinii de stingere a obligațiilor fiscale;
– diminuarea dobânzii datorate pentru creanțele fiscale la bugetul de stat.
Facilități fiscale acordate mediului de afaceri și instituțiilor publice:
– introducerea posibilității de opțiune între sistemul de plată trimestrial și cel anual a impozitului pe profit;
– susținerea activităților civice: scăderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit și a 3 din cifra de afaceri.
Simplificarea Legii contabilității pentru IMM-uri: întocmirea a două situații financiare în loc de 5 și depunerea bilanțului anual în locul celor semestriale, de care beneficiază 57% din totalul firmelor active pe piață
Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale:
– acordarea de competențe lărgite organelor de inspecție fiscală;
– eliminarea comerțului ilicit cu țigarete din magazinele duty-free;
– crearea Registrului operatorilor intracomunitari;
– extinderea aplicării taxării inverse.
Sprijinirea agriculturii: programul „Primul Siloz”, Programul național de dezvoltare rurală, subvenții și ajutoare directe.
CAPITOLUL 3
Principiile de guvernare
Activitatea Guvernului se desfășoară în consonanță cu următoarele principii:
1. Principiul atribuirii competențelor exclusiv în conformitate cu Constituția și cu legile în vigoare;
2. Principiul egalității, nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale;
3. Principiul garantării libertății de exprimare și de asociere;
4. Principiul respectării dreptului oricărui individ la muncă decentă;
5. Principiul eficienței și calității în serviciile publice prestate, corelat cu principiul independenței față de presiunile politice;
6. Principiul echilibrului în normarea intervenției statului la nevoile economice și sociale reale, pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei;
7. Principiul subsidiarității pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;
8. Principiul proporționalității prin limitarea conținutului și formei acțiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;
9. Principiul contribuției și al solidarității în promovarea progresului social;
10. Principiul transparenței față de cetățeni și față de celelalte instituții ale statului, ale Uniunii Europene și față de societatea civilă;
11. Principiul integrității actului de guvernare;
12. Principiul responsabilității Guvernului în fața Parlamentului și a celorlalte instituții abilitate ale statului, precum și în raport cu instituțiile europene, conform tratatelor și angajamentelor României față de UE;
13. Principiul respectării separației puterilor în stat prin limitarea numărului ordonanțelor de urgență, precum și renunțarea la inițierea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în 2012.
PRIORITĂȚILE ANULUI 2012
CAPITOLUL 4
Absorbția fondurilor structurale și de coeziune. Afaceri europene
Stadiul actual
Gradul de absorbție efectivă a fondurilor europene a atins nivelul de 5,55% la finalul anului 2011. Măsurile adoptate de Guvern pentru accelerarea absorbției au vizat în principal creșterea transparenței și a corectitudinii desfășurării proiectelor finanțate din fonduri structurale. S-au stabilit rolul și funcțiile instituțiilor implicate în verificarea achizițiilor publice cu finanțare europeană și s-a aprobat un cod de conduită pentru a evita situațiile de incompatibilitate și conflict de interese de către personal. Pentru accelerarea procedurilor administrative, autoritățile de management au fost obligate să proceseze cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari în maximum 45 zile.
Totodată, a fost elaborată Lista de proiecte prioritare finanțate din fonduri structurale și de coeziune, de importanță majoră pentru dezvoltarea socială și economică a României.
Direcții de acțiune pentru gestionarea fondurilor europene
Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele anului 2012, prin atragerea a 6 miliarde euro din fonduri europene:
– 2,5 miliarde euro în agricultură, din care 1,2 miliarde euro plăți directe și 1,3 miliarde euro pentru dezvoltare rurală;
– 3,5 miliarde euro din fonduri de coeziune.
Perfecționarea sistemului de management și control al absorbției fondurilor europene pentru evitarea suspendării plăților și/sau retragerea finanțării europene
Simplificarea și uniformizarea procedurilor de evaluare, contractare, raportare, verificare și rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari, la nivelul tuturor programelor operaționale
Stabilirea clară a atribuțiilor și rolului instituțiilor implicate în activitatea de gestionare și control a fondurilor structurale și de coeziune
Crearea unui sistem care să optimizeze procedurile de certificare a eligibilității și calificării operatorilor economici în procesul de achiziții publice, în conformitate cu acquis-ul european în domeniu
Îmbunătățirea cadrului de acordare a prefinanțării
Creșterea capacității administrative a autorităților implicate în gestionarea fondurilor structurale prin utilizarea expertizei instituțiilor financiare internaționale
Definirea priorităților pentru politica de coeziune din viitorul cadru financiar 2014-2020, pornind de la o consultare largă a actorilor implicați, bazată pe stabilirea unor direcții de dezvoltare prioritare corelată cu introducerea unui set de indicatori calitativi viabili
Întărirea capacității Fondului Român de Garantare a Creditelor (FRGC) pentru facilitarea accesului IMM-urilor sau al autorităților locale la sumele necesare cofinanțării proiectelor
Eficientizarea cadrului de asistență în vederea asigurării cofinanțării pentru proiectele derulate de către autoritățile locale
Simplificarea legii achizițiilor publice și reducerea birocrației în procesul de verificare prealabilă și postare în Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP).
Direcții de acțiune în domeniul afaceri europene
Accelerarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen, pentru a permite accesul până la finalul anului 2012, și impulsionarea dialogului politic cu statele membre care blochează încă aderarea României la spațiul Schengen
Promovarea în raport cu partenerii europeni a progreselor înregistrate în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV); vom continua să susținem o abordare obiectivă și echilibrată din partea partenerilor, care să recunoască rezultatele substanțiale obținute în domeniul reformei justiției și combaterii corupției, până la raportul de evaluare din vară al Comisiei Europene
Semnarea și ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare și guvernanță în Uniunea economică și monetară
Adoptarea legii de cooperare Guvern-Parlament în domeniul afacerilor europene
Coordonarea politică, împreună cu instituțiile interne responsabile, și dialogul cu partenerii europeni privind viitorul buget UE pentru 2014- 2020
CAPITOLUL 5
Educație
Stadiul actual
Reforma sistemului de învățământ a urmărit dezvoltarea învățământului bazat pe formarea de competențe. Prin adoptarea Legii educației naționale la finalul anului 2010, România face saltul către un sistem educațional competitiv pentru a se adapta dinamicii accelerate a pieței muncii. Un pilon important al noii legi îl reprezintă stimularea învățării pe tot parcursul vieții. S-au definit și clasificat universitățile și a demarat procesul de descentralizare din învățământul preuniversitar. De asemenea, s-a introdus principiul „finanțarea urmează elevul”, ce încurajează competiția la nivelul unităților de învățământ și programul „Școală după Școală”, ce oferă oportunități de învățare formală și nonformală pentru consolidarea competențelor. Totodată, a fost regândit sistemul de evaluare a elevilor și a fost instituit Portofoliul Educațional.
Direcții de acțiune
Aplicarea etapizată a prevederilor noii Legi a educației naționale
Modernizarea curriculară prin centrarea curriculumului pe 8 domenii de competențe-cheie
Promovarea educației timpurii prin susținerea autorităților locale în efortul de a oferi servicii educaționale prin intermediul creșelor
Susținerea procesului de generalizarea a programului „Școala de după școală”
Creșterea performanței sectorului prin formare inițială și continuă
Sporirea accesului la o educație de calitate; asigurarea calității și stimularea excelenței în învățământul superior de stat și privat și în cercetare
Alocarea resursei financiare sporite în paralel cu creșterea eficienței utilizării ei
Asigurarea accesului egal și sporit la învățământul în limbile minorităților naționale
În procesul de descentralizare a învățământului preuniversitar se va ține cont de situația specifică, precum și de factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori
Introducerea și aplicarea programelor școlare specifice privind predarea limbii materne, limbii române, istoriei și tradițiilor istorice, educației muzicale
Continuarea procesului de aplicarea a legislației recent adoptate, în vederea asigurării dreptului la învățătură în limba maternă la toate nivelurile și profilurile
Asigurarea manualelor în limba de predare a minorităților naționale, conform prevederilor legale
Înființarea unei instituții de formare continuă pentru perfecționarea actului de predare în limba maghiară
Constituirea structurilor cu predare în limba minorităților (maghiară, germană, după caz) la universitățile multiculturale și multilingve
Finanțarea diferențiată atât studiilor de masterat în limbi de circulație internațională și a celor în limba minorităților naționale, cât și a doctoratelor în cotutelă cu universități de prestigiu din străinătate
Corelarea specializărilor obținute în sistemul educațional cu cerințele pieței muncii
Continuarea proiectelor de investiții în unitățile de învățământ în vederea modernizării și dotării acestora.
CAPITOLUL 6
Sănătate
Stadiul actual
Reforma sistemului de sănătate urmărește reorganizarea sistemului spitalicesc, creșterea sustenabilității financiare a sistemului sanitar și a eficienței sistemului de asigurări sociale de sănătate. În acest scop au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale și normativele de personal, s-a intensificat informatizarea și descentralizarea sistemului de sănătate, respectiv a crescut gradul de implicare a autorităților locale în managementul spitalelor. Din totalul de 435 de spitale, 370 au fost transferate în administrarea consiliilor locale și județene. Pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele a fost impusă taxa clawback. Un pas important în vederea predictibilității sistemului spitalicesc a fost adoptarea Planului național de paturi pentru anii 2011-2013.
Direcții de acțiune
Continuarea reformelor legislative și instituționale în domeniul sănătății
Implementarea, cu sprijinul autorităților administrației publice locale, a unui proiect-pilot referitor la funcționarea spitalelor ca fundații sau asociații
Aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din sistemul sanitar
Analizarea sistemului de decontare a unor medicamente, astfel:
– pentru acele indicații terapeutice care nu se regăsesc în autorizația de punere pe piață a producătorului;
– în cazul în care nu există dovezi științifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacă producătorul a obținut aprobarea de comercializare.
Revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice
Crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătății, care are ca atribuție evaluarea noilor tehnologii și produse medicale
Evaluarea noilor tehnologii și produse medicale de către Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB)
Creșterea sumelor alocate pentru asistența medicală primară, prin stimularea calității, continuarea elaborării de ghiduri clinice și revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării și a sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România
Continuarea extinderii rețelei centrelor de permanență, cu alocarea corespunzătoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populație, cu prioritate în mediul rural
Deblocarea, până în luna aprilie 2012, a posturilor din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale, în vederea acoperirii necesităților urgente de personal
Continuarea, de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului național de sănătate, a prescripției electronice și a dosarului electronic al pacientului
Finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiții din domeniul oncologiei
Dezvoltarea sistemului național de urgență
Crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calității în spitale pentru a susține procesul de acreditare a acestora.
CAPITOLUL 7
Piața muncii
Stadiul actual
Primele măsuri guvernamentale au vizat direct salvarea locurilor de muncă și stimularea absorbției șomerilor, prin scutirea de la plata CAS și acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă șomeri. Gradul de ocupare a forței de muncă a fost de 63% în anul 2011. Noul Cod al muncii, intrat în vigoare în luna mai 2011, a flexibilizat semnificativ raporturile de muncă. Ele sunt mai adaptate la dinamica pieței muncii. Criteriul performanței prevalează în raport cu criteriul social în contractele și relațiile de muncă. Munca la negru este mult mai aspru sancționată, în concordanță cu directivele europene. Ca urmare a adoptării acestuia, la începutul lunii februarie 2012 se înregistrau 5.323.528 de contracte de muncă active, în creștere cu 156.171 față de luna august 2011. Dintre acestea, 92,5% reprezintă contracte de muncă pe durată nedeterminată. O altă lege adoptată privește exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilier, care a condus la simplificarea procedurilor de ocupare, pentru a reduce cazurile de muncă fără forme legale și nefiscalizată. Proiectul de lege privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă se află în procedură de avizare. În curs de realizare este și proiectul privind formarea profesională a adulților. Guvernul a promovat noua Lege a dialogului social, complementară noului Cod al muncii, prin asumarea răspunderii. Prin aceasta se reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic și Social, sunt desființate contractele de muncă la nivel național și se mențin doar cele la nivel de ramură și unitate, iar reglementările care vizează contractele colective de muncă și soluționarea conflictelor de muncă au fost adaptate la nevoile actuale ale României.
Direcții de acțiune
Absorbția eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională și ocupațională (întărirea rețelei Serviciilor Europene de Ocupare a Forței de Muncă EURES, implementarea proiectelor Leonardo da Vinci destinate formării inițiale și continue a tinerilor și profesioniștilor din diferite domenii, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile, a altor fonduri europene)
Elaborarea și aprobarea Planului național pentru locuri de muncă, conform Declarației politice de la Consiliul European din 30 ianuarie 2012, utilizând mecanismele dialogului social, inclusiv prin implicarea partenerilor sociali
Creșterea gradului de ocupare a pieței muncii pentru a atinge 65% în anul 2013 și continuarea eforturilor pentru a atinge ținta de 70%, conform Strategiei Europa 2020
Restructurarea centrelor de formare profesională și plasarea lor într-un sistem de competitivitate
Stimularea, prin măsuri active, a participării salariaților la formarea profesională continuă, cu atenție particulară pentru persoanele din mediul rural și din cadrul grupurilor vulnerabile
Combaterea fenomenului de muncă nedeclarată prin intensificarea acțiunilor de control ale Inspecției Muncii și ale altor organe de control
Realizarea treptată a sistemului de remunerare în sistemul bugetar bazat pe echitate și coerență, sustenabil din punct de vedere financiar
Crearea de parteneriate între instituții cu rol de monitorizare a pieței muncii
Restructurarea și revitalizarea dialogului social prin implementarea acestuia la nivel național
Îmbunătățirea activității de consiliere a șomerilor în căutarea locurilor de muncă
Măsuri pentru încurajarea natalității prin sprijinirea integrării pe piața forței de muncă a părinților care au în întreținere minori, prin:
– acordarea de subvenții angajatorilor care reintegrează pe piața muncii femei cu copii sub 6 ani în întreținere (angajarea celor care se află în concediu de creștere a copilului, în șomaj sau în șomaj de lungă durată);
– eliminarea restricției de angajare pe perioada concediului de îngrijire a copilului, respectiv introducerea posibilității de ocupare parțială concomitent cu deducerea proporțională a indemnizației de creștere a copilului;
– introducerea și stimularea formelor alternative de angajare, precum munca la distanță și ocuparea parțială.
CAPITOLUL 8
Asigurări sociale
Stadiul actual
Reforma sistemului public de pensii urmărește sustenabilitatea financiară pe termen mediu și lung. Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 miliarde lei, în absența reformei sistemului public de pensii adoptate de Guvern. S-a impus principiul contributivității în sistemul public de pensii. Au fost eliminate legile speciale de pensionare. S-au recalculat toate pensiile speciale în baza aceluiași principiu al contributivității. S-a redus numărul pensionărilor anticipate. Totodată, s-a interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câștigul salarial mediu brut pe economie. A fost introdusă pensia socială minimă de 350 lei, iar criteriile pentru acordarea pensiei de invaliditate au devenit mai stricte. De asemenea, a fost stabilită majorarea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, până în anul 2030. Începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile bănești pentru grupele I și II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari. Efortul bugetar pentru anul 2011 s-a ridicat la 403 milioane euro. Reforma sistemului de asistență socială a urmărit reorientarea suportului public spre categoriile sociale cu adevărat vulnerabile și diminuarea dependenței față de sprijinul statului prin încurajarea participării active a persoanelor la piața muncii. A fost reanalizată schema de venit minim garantat și s-a impus o nouă grilă de evaluare mai corectă. S-au reanalizat ajutoarele de căldură prin eliminarea subvenției generalizate și acordarea țintită a ajutoarelor la plata facturii de energie termică.
Direcții de acțiune
Implementarea legii sistemului unitar de pensii publice
Înființarea fondului de garantare a drepturilor participanților la sistemul de pensii private și elaborarea legii de organizare și funcționare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat
Promovarea Legii pensiilor ocupaționale
Asigurarea în sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat în ultimii 5 ani
Identificarea procedurilor necesare recuperării fostului patrimoniu al Casei de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperația Meșteșugărească (CASCOM) în vederea integrării sale în sistemul public de pensii
Continuarea procesului de raționalizare a diferitelor tipuri de asistență socială acordate atât la nivelul familiilor, cât și la nivel individual
CAPITOLUL 9
Familia, protecția copilului și egalitatea de șanse
Stadiul actual
România are de gestionat o provocare demografică majoră având în vedere reducerea numărului populației stabile la 19 milioane de persoane și fenomenul accelerat de îmbătrânire. În domeniul egalității de șanse a fost aprobată o strategie pentru perioada 2010-2012. A fost introdusă o nouă formulă de acordare a indemnizației pentru copiii născuți începând cu 1 ianuarie 2011, prin care rămâne la latitudinea părinților decizia de a opta între două variante, una activă și alta pasivă pentru creșterea copilului. În cazul în care părintele optează pentru un concediu pe o perioadă de 1 an pentru creșterea copilului, acesta primește o indemnizație lunară de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni (nu mai puțin de 600 lei și nu mai mult de 3.400 lei) și un stimulent de revenire pe piața muncii în cuantum lunar de 500 de lei. Dacă părintele alege perioada maximă de 2 ani pentru creșterea copilului, se menține cuantumul de 75% pentru indemnizația lunară primită, însă nu poate depăși plafonul de 1.200 lei și nu se mai acordă niciun stimulent pentru revenirea la muncă.
Direcții de acțiune
Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalității
Continuarea procesului de raționalizare a diferitelor tipuri de asistență socială acordate atât la nivelul familiilor, cât și la nivel individual
Creșterea calității vieții copilului în mediile defavorizate și respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate
Includerea creșelor în nomenclatorul serviciilor sociale, precum și încurajarea înființării de creșe de către structurile societății civile
Stimularea structurilor societății civile pentru dezvoltarea activității de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecției persoanelor aflate în nevoie
Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum și a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice
Transformarea unităților medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente
Creșterea continuă a calității vieții persoanelor cu handicap și sprijinirea familiilor aparținătoare; sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilități cu potențial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă; dezvoltarea centrelor de tip rezidențial și a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii și afecțiuni multiple, prin programe specifice; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la suportul fizic, informațional și la transportul public, respectiv la intrarea în imobile
Susținerea participării active a societății civile și a mediului de afaceri la procesul de incluziune activă a persoanelor apte de muncă din grupurile vulnerabile
Eliminarea condiției discriminatorii a femeii pe piața muncii, în viața social-economică, culturală și politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament și în primele două linii ierarhice ale Guvernului
Creșterea capacității instituționale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului național de sprijinire și promovare a politicilor privind egalitatea de șanse pe piața muncii bazate pe fondurile structurale
Îmbunătățirea legislației privind pensia de urmaș pentru copii
Conceperea și implementarea unui program intersectorial care vizează scăderea mortalității infantile
Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalității prin măsuri fiscale, de flexibilizare a pieței muncii și de protecție socială:
– acordarea de subvenții angajatorilor care reintegrează pe piața muncii femei cu copii în întreținere sub 6 ani (angajarea celor care se află în concediu de creștere a copilului, în șomaj sau în șomaj de lungă durată);
– reconcilierea vieții de familie cu cea profesională, prin crearea unui mediu de lucru „prietenos” familiilor.
CAPITOLUL 10
Competitivitatea, mediul de afaceri și IMM-urile
Stadiul actual
Nivelul de trai al românilor depinde direct de competitivitatea economiei românești. Avem de recuperat un decalaj semnificativ față de media europeană, având o productivitate care se ridică la 43% din UE-27 și doar 24 de firme la o mie de locuitori comparativ cu 42 de firme în UE. Cultivarea spiritului antreprenorial, accesul la finanțare prin cele 3 programe guvernamentale: Mihail Kogălniceanu, Start și Tinerii debutanți în afaceri, sprijinirea incubatoarelor tehnologice și de afaceri, programul „Cumpără românește”, simplificarea poverii administrative și fiscale, crearea portalului virtual unic, diminuarea perioadei de înființare a unei firme la 3 zile, facilitățile acordate contribuabililor aflați în dificultate au fost măsuri guvernamentale menite să țină sub control efectele negative pe care mediul de afaceri le-a resimțit în ultimii 3 ani. Consiliul Național pentru Competitivitate (CoNaCo) a fost creat în octombrie 2011, cu scopul de a defini interesul strategic al României până în 2020 și de a elabora Strategia națională de competitivitate România 2020.
Direcții de acțiune
Finalizarea dezbaterilor publice și adoptarea Strategiei naționale de competitivitate România 2020
Simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ
Diminuarea în continuare a poverii administrative, fiscale și a parafiscalității pentru mediul de afaceri
Continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare
Simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul Mihail Kogălniceanu
Dezvoltarea culturii antreprenoriale și încurajarea spiritului inovator
Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene în domeniul IMMurilor, prevăzute în documentul Small Business Act
Dezvoltarea rețelei oficiilor teritoriale ale Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) și extinderea rețelei reprezentanțelor teritoriale ale Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM)
Stimularea înființării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE
Intensificarea dialogului și creșterea transparenței reglementărilor
Completarea cadrului legislativ în materie de concurență prin adoptarea unei noi legi a concurenței neloiale
Adoptarea de măsuri privind deschiderea spre concurență a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli
CAPITOLUL 11
Cercetarea științifică, dezvoltarea și inovarea
Stadiul actual
România și-a dovedit deschiderea către cercetare-dezvoltareinovare prin implicarea în proiectul Extreme Light Infrastructure și în programe europene aflate sub egida CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire) și FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research). Acestea reprezintă cele mai ample colaborări în care au fost implicați cercetătorii români. Totodată, a fost finalizat procesul de evaluare pentru proiectele de cercetare din cadrul programelor „Idei” și „Resurse umane”. Alte contracte de finanțare pentru 20 de instituții publice de cercetare dezvoltare, printre care spitale clinice și universitare, universități, institute naționale, institute ale Academiei Române, au fost semnate în toamna anului 2011. Suma alocată a fost de 142 milioane euro.
Direcții de acțiune
Continuarea procesului de evaluare și clasificare validată internațional a instituțiilor de cercetare-dezvoltare pentru reducerea fragmentării și pentru stimularea modernizării practicilor manageriale în sistemul național de cercetare-dezvoltare
Susținerea proiectului ELI prin programe dedicate de formare de resurse umane, inclusiv în colaborare cu parteneri industriali, în vederea creării unui cluster tehnologic cu efect multiplicativ în economia românească
Lansarea unui program de susținere a transferului tehnologic cu modele de succes de natură a stimula cultura antreprenorială în rândul doctoranzilor și tinerilor cercetători din România
Lansarea unui program de vouchere de inovare („innovouchers”) pentru stimularea colaborării între întreprinderi mici și mijlocii și unități de cercetare
Elaborarea și lansarea unui program de susținere a acceleratoarelor de transfer tehnologic, orientat către firmele nou- înființate inovatoare în faza timpurie („seed phase”) prin intermediul unei scheme de ajutor de stat de minimis
Modernizarea cadrului legislativ în domeniul relațiilor de muncă în sistemul de cercetare-dezvoltare (Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare) pentru a stimula reținerea și promovarea tinerilor cercetători în România, precum și pentru a facilita atragerea și integrarea cercetătorilor din străinătate (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare), indiferent de naționalitate
CAPITOLUL 12
Infrastructura de transport
Stadiul actual
Infrastructura de transport se află în cel mai amplu proces de modernizare și extindere prin utilizarea resurselor financiare externe disponibile (fonduri europene nerambursabile, credite BEI), dar și prin investiții de la bugetul de stat.
În perioada 2009-2011 au fost puși în operare 122 km de autostradă, alți 434 km aflându-se în execuție. În aceeași perioadă au fost reabilitați peste 1.000 km de drumuri naționale. În domeniul feroviar, au fost modernizate liniile de cale ferată București – Constanța și București – Brașov și s-a redus durata călătoriei cu trenul. Sunt în licitație alte două miliarde euro de fonduri europene pentru modernizarea a 205 km pe Coridorul 4 și pentru modernizarea a 21 de gări, a două poduri dunărene (Fetești și Cernavodă), dar și a podului Grădiștea. Pentru transportul cu metroul în 2011 au fost finalizate lucrările la stațiile Jiului și Parc Bazilescu și au început lucrările pentru prima magistrală nouă de metrou, Magistrala 5 Drumul Taberei – Eroilor. A fost înființată Autoritatea Metropolitană de Transport București, instituția publică desemnată să asigure politica privind planificarea strategică, organizarea și controlul funcționării serviciilor de transport public de călători în București și în zona metropolitană.
În aviație, a fost extinsă capacitatea Aeroportului Otopeni prin inaugurarea terminalului finger. A fost finalizată prima etapă din transformarea Aeroportului Băneasa într-un city airport, prin inaugurarea Corpului C. A fost înființat Centrul Regional de Excelență în Aviația Civilă, care va îngloba toate activitățile și resursele Școlii Superioare de Aviație Civilă, dar și ale Aeroclubului României, ale companiei TAROM, ROMATSA sau Aeroporturi București. Compania TAROM a devenit membră a Sky Team și este în proces de privatizare a unui pachet de 20% din acțiuni.
În domeniul naval, România este, alături de Austria, coordonatoare a axei căi navigabile din cadrul Strategiei Dunării, prin care dezvoltăm proiecte în valoare de 3 miliarde de euro. Am întreprins demersuri pentru maximizarea potențialului portului Constanța ca poartă de intrare în UE, prin colaborări cu porturile din Rotterdam, Dubai, Poti și Batumi.
Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a devenit operațional, preluând atribuțiile de inspecție și control în trafic privind respectarea reglementărilor interne și internaționale în domeniul transporturilor rutiere exercitate în prezent de către Autoritatea Rutieră Română – ARR, Regia Autonomă „Registrul Auto Român” – R.A.R. și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. – C.N.A.D.N.R. – S.A., cu excepția controlului desfășurat de către C.N.A.D.N.R. – S.A. în punctele de trecere a frontierei de stat a României.
Direcții de acțiune
Deschiderea circulației pe alți 200 km de autostradă, după cum urmează: 20,5 km Cernavodă-Medgidia, 30,8 km Medgidia-Constanța, 21,8 km centura ocolitoare Constanța, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timișoara-Lugoj, 62 km București-Ploiești și 18 km Sarsig-Biharia
Lansarea procedurii de selecție conform legii parteneriatului public-privat pentru autostrada Târgu Mureș-Iași
Continuarea lucrărilor de execuție a Autostrăzii Transilvania
Continuarea lucrărilor de execuție a tronsonului Nădlac-Timișoara-Deva-Sibiu din Coridorul IV paneuropean
Începerea lucrărilor la încă 100 km de autostradă
Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din Coridorul IV paneuropean, Sibiu-Pitești, pentru a fi finanțat cu fonduri europene nerambursabile din exercițiul financiar 2014-2020
Continuarea programului de construire de centuri ocolitoare finanțat din POS T
Demararea lucrărilor de modernizare a încă 200 km de cale ferată pe Coridorul 4
Finalizarea privatizării a 50%+1 din CFR Marfă până la sfârșitul anului
Vânzarea la bursă a unui pachet de 20% din TAROM pentru revitalizarea companiei
Finalizarea lucrărilor la noul terminal Plecări al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” în scopul asigurării creșterii capacității de pasageri
Continuarea investițiilor în infrastructura aeroportuară din România, inclusiv modernizarea Aeroportului Băneasa pentru transformarea acestuia într-un „city airport”
Punerea în funcțiune a Centurii feroviare a municipiului București
Demararea licitației pentru lucrările la Magistrala 6 de metrou, care va asigura conexiunea cu Aeroportul Otopeni
Începerea negocierilor pentru desemnarea partenerului privat la Magistrala 7 de Metrou Bragadiru-Voluntari
Intensificarea lucrărilor în infrastructura de transport finanțate prin programul POS T, în vederea atingerii unui volum de investiții de 1 miliard de euro în 2012
Viabilizarea companiilor de cale ferată și achitarea arieratelor acestora
CAPITOLUL 13
Energie
Stadiul actual
Furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii industriali în ianuarie 2012 a fost asigurată în proporție de 51% din surse interne, restul fiind din import. Structura amestecului de gaze naturale pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică a fost de 92% din producția internă și 8% din import.
Liberalizarea prețului gazelor naturale. Prețul gazelor la consumatorii casnici și la cei industriali din România a rămas aproximativ constant în perioada 2009-2011. De la 1 iulie 2011, prețul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, prețul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011-martie 2012. La sfârșitul anului 2011, prețul mediu al gazelor din România reprezenta 68% din media UE-27 pentru consumatorii industriali și 50% pentru consumatorii casnici.
Liberalizarea prețului energiei electrice. Prețul energiei electrice la consumatorii casnici din România a crescut cu 10% în perioada 2009-2011, comparativ cu creșterea de 9% din UE-27. În cazul consumatorilor industriali din România prețul a rămas aproximativ constant, în timp ce în UE-27 aceștia s-au confruntat cu o creștere de 2,8% în aceeași perioadă. La sfârșitul anului 2011, prețul mediu al energiei electrice din România reprezenta 73% din media UE-27 pentru consumatorii industriali și 61% pentru consumatorii casnici.
Strategia energetică pentru perioada 2012-2035 se află în dezbatere publică din decembrie 2011.
Direcții de acțiune
Dublarea procentului plăților către beneficiari din contribuția UE în raport cu alocarea 2007-2013
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI și luarea unor decizii investiționale
Selectarea noilor investitori și derularea negocierilor la proiectul Reactoarelor 3 și 4 Cernavodă și la proiectul Tarnița Lăpuștești
Identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica și finalizarea restructurării Companiei Termoelectrica
Continuarea investițiilor la centralele hidroelectrice pe Olt Racovița și Câineni și la instalațiile de desulfurare CET Ișalnița grupurile 7 și 8, Craiova 2
Definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înființarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia
Consolidarea Bursei de Energie OPCOM și introducerea obligativității încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM
Finalizarea strategiei energetice a României
Continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an
Înființarea noii societăți care va administra minele neviabile din Compania Națională a Huilei și accesarea ajutorului de stat
Managementul companiilor
Numirea primilor manageri profesioniști la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare
Demararea proceselor de selectare de manageri profesioniști la toate companiile care se încadrează în prevederile ordonanței de urgență privind guvernarea corporatistă
Numirea noilor consilii de administrație în funcție de criterii de performanță, prevăzute de lege
Privatizări
Finalizarea proceselor de privatizare pe bursă a următoarelor pachete minoritare: Transelectrica – 15%, Transgaz – 15%, Romgaz – 15%, Hidroelectrica – 10%, Nuclearelectrica – 10%, OMV Petrom – 9,84%
Finalizarea privatizărilor majoritare la Oltchim, Cuprumin și ISCIRCERT
Inițierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia
Demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuție ale Electrica
Finalizarea privatizărilor majoritare la Electrica Furnizare și la cele 6 companii rezultate din divizarea Electrica Serv
CAPITOLUL 14
Societatea informațională
Stadiul actual
Eforturile guvernamentale urmăresc trecerea la societatea informațională în România, prin dezvoltarea serviciilor și a sistemelor informatice de interes național, prin interconectarea bazelor de date publice și introducerea principiilor de e-guvernare. În domeniul comunicațiilor electronice a fost demarat proiectul european RoNet, componentă esențială a Strategiei naționale de broadband pentru asigurarea unei conexiuni de bandă largă la internet în zonele geografice defavorizate și noul Plan sectorial pentru sectorul comunicații în domeniul cercetării-dezvoltării. România a obținut președinția Consiliului Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor în anul 2013, în acest an deținând titulatura de vicepreședinte al Consiliului. Totodată, am continuat aplicarea proiectului „Economia bazată pe cunoaștere”, prin lansarea programului „Asistență tehnică pentru utilizarea TIC în școli și biblioteci.” Numărul de adulți care a utilizat servicii de alfabetizare digitală a crescut cu 35% până în iunie 2011, comparativ cu anul 2008. Până în prezent au fost depuse 28 de proiecte în cadrul programului Educația 2000+, dintre care 15 proiecte au fost declarate câștigătoare și urmează a fi finanțate. Continuă susținerea programelor Comenius, POSDRU, POSCCE și Tineret în acțiune, stimularea competențelor digitale ale elevilor și ale cadrelor didactice, dar și promovarea serviciilor de e-government.
Direcții de acțiune
Urgentarea derulării fazelor primare în cadrul Proiectului de realizarea la nivel național a unei infrastructuri de broadband (RO-NET)
Soluționarea problemelor întâmpinate de proiectul pentru tranziția la standardele de televiziune digitală (DVB-T)
Realizarea unei hărți digitale a rețelelor de comunicații majore din România.
Pregătirea documentelor legate de Agenda digitală 2020.
Lansarea sistemului pentru instruirea on-line a funcționarilor publici
Consolidarea Programului național de supercomputing.
Finalizarea legii privind interoperabilitatea și a Cadrului național de interoperabilitate
Gestionarea fondurilor structurale din cadrul Axei III POS CCE
Derularea proiectelor finanțate din fonduri europene
Creșterea calității, eficienței și gradului de utilizare a serviciilor publice electronice, prin simplificarea procedurilor administrative și transpunerea acestora în format electronic
Realizarea mediului comun informațional pentru instituțiile administrației publice cu realizarea unei analize privind standardele de cost la nivelul administrației publice și eficiența administrativă privind aplicarea sistemelor TIC în administrație
Creșterea performanței și eficienței prin reducerea incongruentelor datelor din sistemele administrației publice cu utilizarea extensivă a soluțiilor TIC standardizate și interoperabile
Utilizarea eficientă a spectrului de frecvență alocat, prin medierea interinstituțională între societățile comerciale în care statul este acționar majoritar, implicate în procesul vizat
Stimularea competitivității companiilor TIC, cu preponderență a IMM-urilor, susținută de activități de promovare a acestui sector și de o legislație adaptată sectorului TIC
Creșterea investițiilor efectuate de furnizorii de echipamente TI și TC în România. Promovarea companiilor TIC, precum și comunicarea și sprijinul asociațiilor de profil, în special în zonele slab dezvoltate din punct de vedere industrial
Creșterea productivității și competitivități companiilor românești prin utilizarea pe larg a platformelor de schimb electronic de date/documente între cetățeni, companii și administrația publică (B2B, B2C, B2A, C2A)
Revizuirea cadrului legislativ referitor la statutul profesional al specialiștilor IT, investițiilor în sectorul TIC, precum și al platformelor de schimb electronic
Dezvoltarea de programe de dezvoltare a competențelor digitale pe următoarele direcții: alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor pentru utilizarea avantajelor TIC în viața de zi cu zi și dezvoltarea expertizei profesioniștilor ICT
Creșterea absorbției absolvenților IT și a persoanelor recalificate în IT prin facilități acordate lor și angajatorilor lor și prin informatizarea accelerată a sectoarelor prioritare
Stimularea cercetării, dezvoltării și inovației în sectorul TIC prin atragerea de noi investitori și furnizori de echipamente TIC care inovează și/sau produc în România și prin creșterea absorbției fondurilor FP7
CAPITOLUL 15
Agricultură și dezvoltare rurală
Stadiul actual
Agricultura a contribuit substanțial la creșterea economică din anul 2011, înregistrând cea mai spectaculoasă creștere în trimestrul al treilea, de peste 22%. Sprijinul pentru producătorii agricoli în anul 2012 se ridică la 14 miliarde lei, din care 5,9 miliarde lei reprezintă fonduri europene. În cadrul programului „Primul Siloz” au fost acordate 665 de certificate de depozit din 2009 până în ianuarie 2012. Prin Programul național de dezvoltare rurală (PNDR) au fost finalizate 2.432 de proiecte până la sfârșitul lunii ianuarie 2012 și s-au depus peste 99.200 de proiecte. Plățile efectuate se ridică la 3,4 miliarde euro (33,5% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară totală fiind de 1,5 miliarde euro.
În cadrul pilonului I aferent Politicii agricole comune, 99,7% din fermieri au depus electronic cereri pentru plăți directe în anul 2011. Absorbția se ridică la 99,8% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plăți directe, respectiv 100% din fondul european FEGA pentru măsuri de piață. Plățile totale efectuate s-au ridicat la 2,34 miliarde euro, din care 1,43 miliarde euro din fonduri de la UE (FEGA + FEADR). S-a închis Planul de acțiuni în relația cu Comisia Europeană, asigurându-se continuitate în desfășurarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și, implicit, a plăților din fonduri europene către fermieri. Onorarea la timp a plăților directe a dus la diminuarea terenurilor nelucrate la sub un milion de hectare. S-a restructurat Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare.
Direcții de acțiune
Absorbția de fonduri europene la nivelul a 2,4-2,6 miliarde euro
Creșterea gradului de absorbție prin PNDR la circa 43% până la mijlocul lunii octombrie 2012, respectiv desfășurarea în bune condiții a depunerii de proiecte din PNDR în cele 15 sesiuni – în valoare de 1,56 miliarde euro
Continuarea susținerii financiare a activității crescătorilor de animale și a producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2012
Asigurarea la timp a fondurilor (subvențiilor) către fermieri și respectarea tuturor termenelor de plată conform legislației în vigoare de către APIA
Implementarea proiectelor de infrastructură rurală pe Măsura 3.2.2
Demararea programului național de interfațare cu Registrul agricol în format electronic, pentru reducerea birocrației și creșterea gradului de corectitudine și precizie a suprafețelor declarate de fermieri la APIA
Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor și a sistemelor de agricultură din România
Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizații interprofesionale, grupuri și organizații de producători), cu scopul eficientizării valorificării în piață a produselor proprii ale membrilor
Continuarea programelor de reabilitare a sistemelor de irigații
Asigurarea securității alimentare pentru toate categoriile de cetățeni ai României
Reducerea evaziunii fiscale în agricultură
Participarea la dezbaterile organizate de forurile europene privind Politica agricolă comună 2014-2020
Urmărirea țintei ca România să devină țară exportatoare de produse agroalimentare
Continuarea susținerii activităților crescătorilor de animale pe baza programelor speciale pe specii și a producătorilor agricoli pe diferitele sectoare vegetale în anul 2012
Asigurarea pentru autoritățile publice care fac parte din grupuri de acțiune locale, a fondurilor de la bugetul de stat necesare pentru funcționarea acestora în etapele incipiente
Finalizarea proiectelor demarate în baza Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare
Măsuri pentru reluarea exportului de bovine pe piețe terțe, respectiv în vederea exportului de carne de porc și produse derivate
CAPITOLUL 16
Turism și dezvoltare regională
Stadiul actual
În ultimii 3 ani a fost demarat un ambițios program de creare de noi capacități turistice, de promovare a turismului românesc și de diminuare a disparităților regionale de dezvoltare economică, în special între mediul rural și urban. A fost demarat Programul național de dezvoltare a infrastructurii, prin care se urmărește reabilitarea a 10.000 km de drumuri județene, alimentarea cu apă și canalizare a localităților deficitare și modernizarea infrastructurii locale. În momentul de față, în toate județele țării se desfășoară licitații pentru loturile aferente lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene. Totodată, se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apă a localităților. Suma alocată este de 700 milioane euro pentru aproximativ 600 de localități. Modernizarea localităților are ca obiectiv principal realizarea a 650 de creșe și grădinițe atât în mediul urban, cât și în cel rural (în medie 15 pe județ), pe 3 categorii, în funcție de numărul de grupe de copii. Au fost demarate procedurile de achiziție publică pentru 635 de creșe/grădinițe, cu o valoare estimată la peste 760 milioane lei. Prin Programul național multianual privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe, 29.000 apartamente au fost reabilitate termic în perioada 2010-2011. Bugetul alocat pentru anul 2012 se ridică la 70 milioane lei.
Sectorul turistic a cunoscut o revigorare în anul 2011: atât sosirile, cât și înnoptările în structurile de primire turistică au crescut cu 16%, respectiv cu 12,2%. În plus, numărul de vizitatori străini în România a crescut cu 1,5%, în timp ce plecările vizitatorilor români în străinătate au crescut cu 0,3%. Cu toate acestea, numărul vizitatorilor străini (7.600 persoane) rămâne inferior numărului de vizitatori români în străinătate (11.000 persoane).
România deține o treime din resursele naturale cu potențial terapeutic al Europei. Sectorul de turism de sănătate este cunoscut și recunoscut internațional din cele mai vechi timpuri. Urmărind obiectivele stabilite prin Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026 în general și Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear în România în special, trebuie continuate măsurile luate în vederea dezvoltării acestui sector.
Direcții de acțiune
Continuarea Programului național de dezvoltare a infrastructurii pentru reducerea disparităților dintre regiuni și dezvoltarea durabilă a teritoriului și infrastructurii, la nivel național
Intensificarea aplicării programelor privind construcția de locuințe
Creșterea gradului de absorbție a fondurilor comunitare
Creșterea performanței energetice a clădirilor și extinderea reabilitării termice a blocurilor de locuințe
Derularea de investiții pentru prevenirea calamităților naturale: cutremure și alunecări de teren
Armonizarea pachetului legislativ, normativ și reglementativ din construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și locuire, cu legislația comunitară
Implementarea Planului de acțiune rezultat în urma analizei funcționale a Băncii Mondiale derulate la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului
Elaborarea unei strategii integrate, coerente a Carpaților, care să permită dezvoltarea durabilă a zonei odată cu valorificarea potențialului cultural și natural
Continuarea Programului de investiții în infrastructura turistică și inițierea unui program guvernamental multianual de susținere a dezvoltării turismului balnear, inclusiv în scopul facilitării accesului cetățenilor la acest tip de servicii
Alocarea de fonduri pentru finanțarea Programului Schi în România
Actualizarea COR-ului cu funcțiile și meseriile existente în domeniul turismului
CAPITOLUL 17
Protecția mediului înconjurător
Stadiul actual
Protecția mediului este esențială având în vedere că evoluția României se desfășoară în concordanță cu principiile dezvoltării durabile. În acest context, Ministerul Mediului și Pădurilor împreună cu instituțiile aflate în coordonarea, subordonarea și sub autoritatea acestuia asigură cadrul legal și gestionează programe și proiecte în acest domeniu.
Prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) asigurăm suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, conform principiilor europene „poluatorul plătește” și „responsabilitatea producătorului”.
Simplificarea mecanismelor financiare și a procedurilor au condus la succesul mai multor programe derulate de AFM, dintre care menționăm în primul rând Programul Rabla și Programul Casa Verde. În ultimii 2 ani, pentru Programul Rabla au fost alocate 1.137 milioane lei, fonduri care au permis scoaterea din uz a 305.964 de autovehicule mai vechi de 10 ani. Pe baza tichetelor din acest program au fost achiziționate 101.766 mașini noi, din care 40.200 din industria autohtonă.
Programul Casa Verde pentru persoane fizice a fost lansat în anul 2010. Succesul programului a fost demonstrat de numărul mare de dosare depuse în cadrul sesiunilor de finanțare lansate. Astfel, în cei 2 ani de când funcționează acest program au fost depuse 42.300 de dosare, valoarea alocată fiind de 210 milioane lei. Până la această dată, pentru 11.338 de case au fost montate sisteme de încălzire și de producere a apei calde bazate pe energie regenerabilă.
În ceea ce privește investițiile în infrastructura pentru apărare împotriva inundațiilor, în ultimii 2 ani s-au alocat cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 ani pentru punerea în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori și pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice.
În ceea ce privește pădurile, în anul 2010 au fost alocate pentru împădurire fonduri de șase ori mai mari față de 2009, iar în 2011 de două ori mai multe fonduri față de 2010. Sursele de finanțare au fost atât de la bugetul de stat, cât și din Fondul pentru mediu. Totodată, a fost înăsprit cadrul legal pentru combaterea tăierilor ilegale de masă lemnoasă, între altele prin promovarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările ulterioare și prin emiterea Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 1.346/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, cu modificările și completările ulterioare.
În ultimii 2 ani au fost intensificate acțiunile de control la nivelul tuturor instituțiilor din subordinea ministerului și a fost întărită colaborarea cu instituțiile abilitate ale statului din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu care a fost semnat Protocolul „Scutul pădurii”.
În ceea ce privește gestionarea programului POS Mediu, perioada 2010-2011 a fost caracterizată de o creștere considerabilă a numărului de proiecte contractate de la 42, în valoare de 1,3 miliarde de euro la sfârșitul anului 2009, la 241 în valoare totală de 6,5 miliarde de euro.
Direcții de acțiune
Atragerea de fonduri europene în valoare de 700 milioane de euro, până la sfârșitul anului 2012, ajungând la un grad de absorbție de cel puțin 20% din valoarea totală alocată POS Mediu pentru perioada 2007-2013. Pregătirea în paralel a proiectelor pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020
Continuarea programului național de dezvoltare a infrastructurii pe două componente: consolidarea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor și extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare
Finalizarea revizuirii Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor
Finalizarea strategiei naționale de securitate a mediului
Eficientizarea activității de reglementare prin debirocratizarea procedurilor (avize, acorduri și autorizații de mediu)
Finalizarea în 2012 a Inventarului forestier național, ca instrument statistic în domeniul silviculturii, compatibil cu sistemele din UE
Combaterea despăduririlor și tăierilor ilegale de masă lemnoasă prin perfectarea cadrului legal și întărirea capacității instituțiilor cu atribuții de control
Implementarea planului de management al bazinului hidrografic al Dunării pe teritoriul României
Continuarea programelor Rabla și Casa Verde
Implementarea proiectelor aprobate în cadrul „Programului vizând protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare” și al „Programului de realizare a pistelor pentru bicicliști”
Sprijinirea producerii energiei din surse regenerabile prin implementarea proiectelor aprobate în cadrul „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire – beneficiari persoane fizice”, a „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire – beneficiari unități administrativ-teritoriale, instituții publice și unități de cult” și a „Programului privind producerea energiei din surse regenerabile”
Implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă prin crearea cadrului instituțional pentru monitorizarea obiectivelor și raportarea pe domeniul dezvoltării durabile
Elaborarea foii de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor la nivel național, în conformitate cu Strategia UE 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă
Asigurarea negocierilor și pregătirea mandatului delegației României la Conferința ONU privind dezvoltarea durabilă („Rio+20”), ce va avea ca rezultat un angajament politic reînnoit pe dezvoltare durabilă la nivel global, semnat de șefii de state și de guverne
CAPITOLUL 18
Politica fiscal-bugetară
Stadiul actual
Reforma fiscal-bugetară a urmărit 3 obiective: limitarea deficitul bugetar la 3% din PIB prin diminuarea cheltuielilor și mai buna colectare a veniturilor, diminuarea poverii administrativ-fiscale și a evaziunii. În vederea asigurării unui cadru macroeconomic stabil, Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 adoptată în martie 2010 introduce plafoane de cheltuieli în sistemul public, limitează numărul de rectificări bugetare și elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale. De asemenea, a fost înființată o instituție independentă, Consiliul Fiscal, ce realizează prognoze, analize și recomandări privind politica fiscal-bugetară. Pentru perioada 2012-2014, strategia multianuală fiscal-bugetară urmărește stabilizarea economiei, crearea premiselor pentru reluarea creșterii economice și încadrarea în țintele prevăzute în acordul încheiat cu FMI. Planificarea multianuală oferă o perspectivă pe termen mediu și asigură predictibilitatea sistemului fiscal. Dintre măsurile adoptate pentru diminuarea poverii financiare și administrative, menționăm: simplificarea și îmbunătățirea administrării fiscale, sprijinirea contribuabililor aflați în dificultate, acordarea de facilități fiscale mediului de afaceri și modificarea legii contabilității. În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale, liniile de acțiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potențial înalt de evaziune și fraudă fiscală și intervenția operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală (produse accizabile, achiziții intracomunitare, operațiuni de import/export). În urma eforturilor guvernamentale, deficitul bugetar s-a redus treptat de la 7,3% din PIB în anul 2009 la 6,9% din PIB în anul 2010 și ulterior la 4,2% din PIB în anul 2011. Gradul de colectare a veniturilor publice a crescut la 33,1% din PIB în anul 2011, comparativ cu 31% din PIB în anul 2009.
Direcții de acțiune
Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB în anul 2012 (în sistem ESA)
– preocupare pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru;
– adoptarea unor politici salariale responsabile în sectorul public, care să asigure sustenabilitate fiscală și să ajute la păstrarea competitivității;
– elaborarea și aprobarea legii privind amnistia fiscală pentru funcționarii publici;
– introducerea unui nou regulament UE ce va permite reducerea temporară a cotei de cofinanțare cu 10 puncte procentuale;
– înlocuirea treptată a subvențiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea UE;
– asigurarea unui sistem fiscal predictibil și stabil;
– revizuirea sistemului fiscal, cu asistența tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele și a spori eficiența acestuia
Atingerea nivelului minim al accizelor pentru motorină conform Tratatului de aderare la UE
Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 a cheltuielilor de capital ce corespund investițiilor cofinanțate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe
Analiza, actualizarea și publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, până la finele lunii decembrie 2012
Implementarea planurilor de acțiune adoptate ca răspuns la constatările analizelor funcționale, cu realizarea rapoartelor trimestriale de progres
Reducerea numărului taxelor și tarifelor cu caracter nefiscal, de la 237 în prezent la cel mult 100, conform bunelor practici internaționale
Combaterea evaziunii fiscale
– îmbunătățirea selecției și managementului dosarelor pe bază de analiză de risc informatizată, pentru o mai bună alocare a resurselor de inspecție fiscală;
– implementarea controlului comerțului electronic;
– întărirea controlului în trafic prin creșterea numărului de acțiuni ale echipelor mobile și prin prezența mai activă în teren;
– extinderea informatizării, îmbunătățirea și interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecție fiscală
Creșterea eficienței și dinamicii colectării veniturilor:
– îmbunătățirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari și recente) și reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate);
– continuarea îmbunătățirii organizatorice a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în vederea creșterii eficienței prin reducerea constantă a costului colectării;
– extinderea activității de imprimare centralizată a actelor administrative fiscale (Centrul de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea)
Analiza modalităților de taxare a marilor averi
Încurajarea conformării voluntare:
– stimularea depunerii on-line a declarațiilor și a plăților electronice;
– actualizarea și dezvoltarea metodologiei privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale;
– republicarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală
CAPITOLUL 19
Administrație publică eficientă și mai puțin costisitoare
Stadiul actual
Reforma administrației publice a urmărit furnizarea serviciilor publice axate pe nevoile cetățenilor, prin simplificare, eficientizare și diminuarea costurilor de funcționare a instituțiilor publice. Costurile de funcționare ale aparatului bugetar s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012. Au fost desființate, comasate sau restructurate 141 de agenții guvernamentale, iar, prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală și locală, aparatul bugetar a fost redus cu 198.544 persoane în ultimii 3 ani. Politica de noi angajări în sectorul public a fost restricționată: se ocupă un post la 7 posturi vacantate. România a recurs la redimensionarea aparatului bugetar urmărind principiul performanței individuale și a eficienței la nivelul fiecărei instituții. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 5,8 puncte procentuale (de la 45,6 miliarde lei în 2010 la 39,8 miliarde lei în 2012), în timp ce cheltuielile de investiții au crescut cu 5,5 puncte procentuale (de la 32,6 miliarde lei în 2010 la 38,1 miliarde lei în 2012), pentru a susține crearea de noi locuri de muncă în economie. Un aparat bugetar mai puțin costisitor și corect dimensionat contribuie la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice și la diminuarea birocrației excesive. Banca Mondială indică creșterea ușoară a calității actului de guvernare, prin dublarea indicatorului anual de eficiență guvernamentală în perioada 2008-2010, dar spațiul rămas pentru îmbunătățiri este semnificativ.
Direcții de acțiune
Creșterea calității și accesului la servicii publice, prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanță în sectorul serviciilor comunitare de utilități publice. Performanța administrației publice va fi măsurată în raport cu contribuabilul, prin timpul de așteptare la ghișeu, de soluționare a unor proceduri administrative, prin numărul de deplasări la o unitate administrativă pentru a rezolva o problemă, numărul de instituții la care un cetățean trebuie să apeleze pentru aceeași problemă, prin existența alternativelor în cazul diferitelor proceduri
Consultarea on-line a situației fiscale personale la zi și posibilitatea plății taxelor on-line
Transparența cheltuielilor publice, creșterea eficienței politicii fiscal-bugetare și îmbunătățirea predictibilității acesteia, prin promovarea Codului finanțelor publice locale
Definitivarea și promovarea proiectului legii privind Codul administrativ al României, precum și monitorizarea armonizării legislației ca urmare a adoptării Codului administrativ al României
Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă și reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor și micilor orașe, precum și între zonele rurale și cele urbane dezvoltate
Elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă și stabilirea unor proceduri unitare de lucru
Monitorizarea noii Strategii Naționale Anticorupție 2012-2015 în sectorul de administrație publică locală
Îndeplinirea obiectivelor Programului operațional Dezvoltarea capacității administrative prin utilizarea în totalitate a fondurilor alocate și atingerea indicatorilor fixați, până la finalul perioadei de implementare (anul 2015), conform reglementărilor europene
Finalizarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate prin eliminarea blocajelor create prin normele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Implementarea unui sistem de comunicare on-line între autoritățile publice la nivel județean, fapt care ar conduce la soluționarea cu celeritate a problemelor, precum și la scăderea anumitor cheltuieli
Reorganizarea serviciilor publice deconcentrate prin transferul de atribuții către autoritățile publice locale și preluarea atribuțiilor de control, monitorizare și inspecție de către prefect
Crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în relațiile cu serviciile publice deconcentrate
Formarea continuă a personalului din administrația publică, punându-se accent pe perfecționarea în domeniul întocmirii proiectelor și accesării fondurilor europene
Creșterea gradului de predictibilitate a politicilor publice prin instituirea unui instrument de planificare a reglementărilor
Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor guvernamentale în concordanță cu Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu
Introducerea analizelor de impact aprofundate în vederea fundamentării politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodologii sectoriale de evaluare preliminară a impactului, la nivelul administrației publice centrale
Creșterea gradului de transparență și îmbunătățirea procesului de consultare în etapele de elaborare a politicilor publice
CAPITOLUL 20
Justiția și politici anticorupție
Stadiul actual
Au fost adoptate 4 noi coduri: Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creșterea transparenței, simplificarea cadrului legislativ și îmbunătățirea gradului de accesibilitate. Codul civil este deja în vigoare. A fost inițiat și finalizat procesul de elaborare a noii Strategii Naționale Anticorupție 2011-2014.
Comisia Europeană a dat publicității două rapoarte de monitorizare în anul 2011, preponderent pozitive, arătând progresele importante realizate de autoritățile implicate în MCV. În anul 2011 a continuat implementarea Proiectului finanțat de Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare – „Reforma sistemului judiciar”.
La nivelul Ministerului Justiției a fost operaționalizat Biroul pentru prevenirea criminalității și de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale UE. Noua structură a reușit să se impună pe plan internațional prin modul prompt de soluționare a cererilor de date și informații, câștigând încrederea structurilor similare de la nivelul UE, ca și al agențiilor naționale precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
România a ratificat Acordul de înființare a Academiei Internaționale Anticorupție (IACA), acord semnat de ministrul justiției în 2010.
Direcții de acțiune
Continuarea procesului de pregătire a sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor 3 coduri, urmărindu-se următoarele rezultate: scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecată, diminuarea costurilor actului de justiție, îmbunătățirea actului de justiție prin creșterea gradului de responsabilizare și specializare a judecătorilor și a procurorilor, împărțirea mai judicioasă a competenței materiale, unificarea practicii judiciare și creșterea gradului de previzibilitate a actului de justiție
Lupta împotriva corupției, prevenirea criminalității și cooperarea cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale UE, inclusiv consolidarea Biroului pentru prevenirea criminalității și de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale UE
Aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție 2011-2014, bazată pe 3 tipuri de intervenții: prevenire, educație și combatere. În materie de prevenire ne referim în special la: inventarul măsurilor obligatorii pentru toate instituțiile publice, consolidarea integrității în sistemul judiciar și Parlament, transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, derularea procedurilor de achiziții publice, calitatea mediului de afaceri și a administrației publice. În ceea ce privește educația sunt vizate formarea profesională a propriilor angajați și campaniile de informare publică. Măsurile de combatere urmăresc DNA și Agenția Națională de Integritate (ANI) ca piloni principali ai luptei anticorupție, care au nevoie de stabilitate legislativă și instituțională, protecția intereselor financiare ale UE, consolidarea mecanismelor administrative de control și audit intern, confiscarea și valorificarea produselor infracțiunilor de corupție
Continuarea implementării recomandărilor cuprinse în cadrul MCV
Dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea bazei materiale și a condițiilor de lucru în cadrul instanțelor și a celorlalte instituții din sistemul judiciar
Continuarea implementării Proiectului finanțat de BIRD – „Reforma sistemului judiciar”
Dezvoltarea sistemului de probațiune, prin promovarea legilor relevante pentru sistemul de probațiune din perspectiva pregătirii implementării noului Cod penal
Implementarea proiectelor cu finanțare europeană aflate în derulare
CAPITOLUL 21
Ordine publică și siguranța cetățeanului
Stadiul actual
Acțiunile demarate în ultimii 3 ani au urmărit creșterea gradului de siguranță pentru cetățeni, precum și îmbunătățirea mecanismelor de răspuns și gestionare a situațiilor de urgență. Intensificarea activităților specifice de către Poliția Română pentru creșterea siguranței stradale și reducerea victimizării populației prin accidente de circulație au dus la reducerea cu 0,7% a accidentelor grave de circulație și scăderea cu 14,8% a numărului de persoane decedate în anul 2011. Se promovează un nou concept privind realizarea centrelor integrate de coordonare a intervenției, în prezent fiind în curs de implementare un proiect-pilot la nivelul capitalei. Informatizarea principalelor procese de la nivelul structurilor de ordine publică prin proiecte cu finanțare din fonduri structurale a condus la realizarea Sistemului informatic al cazierului judiciar român (ROCRIS) și integrarea acestuia cu Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), a Sistemului național de date genetice judiciare – care asigură schimbul automat de date genetice cu țările semnatare ale Acordului Prum și a sistemelor informatice de gestiune a fluxurilor informaționale privind managementul evenimentelor – SIMIEOP (MAI), SNRI (IGPR), SURE (IGJR), SMISU (IGSU).
Direcții de acțiune
Creșterea gradului de siguranță publică și întărirea sentimentului de securitate în rândul cetățenilor
Întărirea capacității de intervenție și acțiune împotriva grupurilor infracționale prin dinamizarea activităților din sfera combaterii infracționalității comise de grupuri organizate, structurate și nestructurate, realizate de efectivele de crimă organizată, investigații criminale și operațiuni speciale
Dezvoltarea capacității de combatere a fraudelor în cooperare cu celelalte instituții de aplicare a legii prin desfășurarea de activități comune din sfera combaterii evaziunii fiscale și contrabandei
Creșterea calității asistenței medicale de urgență și descarcerare, îmbunătățirea pregătirii personalului, precum și investiții în dotare prin:
– operaționalizarea Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) la întreg teritoriul național;
– operaționalizarea a 50 de noi echipaje de prim ajutor medical de urgență;
– dotarea serviciilor de urgență profesioniste cu 200 de ambulanțe de prim ajutor și 45 de ambulanțe de reanimare, 235 de autospeciale de stingere cu apă și spumă, 6 autospeciale de intervenție la accidente colective, 16 autospeciale de primă cercetare și evaluare CBRN, 43 de autospeciale pentru descarcerări grele și 6 centre de comandă și control, prin Programul operațional regional;
– instruirea a 20 de piloți care execută misiuni SMURD cu elicoptere EC 135 la simulatorul de zbor al Poliției Federale Germane din Sankt Augustin;
– participarea personalului la antrenamentele organizate de Organizația REGA – Elveția, în cadrul Proiectului european REGA – SMURD (Air Rescue Project), în activități de sprijin (siguranța zborului, proceduri, echipare, instrumente de planificare a zborului)
Îmbunătățirea managementului situațiilor de criză prin creșterea capabilităților structurilor operative, informatizarea proceselor și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice la nivelul centrelor de conducere
Profesionalizarea personalului încadrat în poliția locală
Modificarea legislației privind poliția locală prin stabilirea unor atribuții clare privind ordinea și siguranța cetățeanului
Întărirea cooperării dintre poliția locală și toate structurile MAI
Revizuirea legislației privind statutul și funcționarea firmelor private de pază, protecție și transport de valori prin instituirea unor reguli mai stricte privind selecția personalului
Definirea în mod clar a atribuțiilor specifice personalului fiecărei structuri de poliție, jandarmerie și poliție locală
CAPITOLUL 22
Diplomație și afaceri externe
Stadiul actual
Evoluțiile la nivel european au ocupat rolul central pe agenda externă pentru promovarea intereselor naționale și ale UE în general. Susținerea activă a extinderii UE și abordarea deschisă a aspirațiilor țărilor candidate și potențial candidate au fost și rămân linii de acțiune pentru diplomația regională și europeană. Aceasta înseamnă, în primul rând, menținerea Balcanilor de Vest între prioritățile agendei de lucru UE, prin construirea unui pol de stabilitate și democrație în sud-estul Europei, ancorat în procesul de extindere. Au fost sprijinite, în plan bilateral și în cadrul UE, procesele de transformare demarate în 2011 în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Obiectivul central îl constituie revitalizarea relațiilor politice și economice cu țările din regiune în noul context regional. În ceea ce privește Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), a intrat în vigoare Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România și s-a adoptat Declarația privind Parteneriatul strategic România-SUA pentru secolul XXI. În aria promovării intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, element determinant al securității naționale și al stabilității europene și regionale. Continuăm, la nivel comunitar și cu parteneri regionali, demersurile de promovare a proiectelor prioritare, cu o atenție specială în etapa imediat următoare asupra concretizării unor decizii majore vizând dezvoltarea coridorului sudic.
Direcții de acțiune
2012 marchează intrarea în etapa pregătirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului strategic cu SUA.
Aprofundarea parteneriatelor României – bilaterale, regionale și în plan multilateral-tematic -, începând cu parteneriatele și relațiile bilaterale speciale cu statele UE (Polonia, Franța, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Germania și Spania, Bulgaria, partenerii nordici etc.), continuând cu parteneriatul strategic relansat cu SUA, precum și cu parteneriatele strategice și relațiile de cooperare consolidată cu actori importanți pe diverse direcții geografice (Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China, Japonia)
Intensificarea eforturilor pentru sporirea rolului României în implementarea programului european Strategia Dunării
Promovarea și sprijinirea acțiunii și aspirațiilor europene ale Republicii Moldova (negocierile pentru Acordul de asociere și Zona aprofundată de comerț liber, operaționalizarea dialogului pe vize) în vecinătatea estică
Inițierea procedurilor interne de ratificare de către Parlament a Tratatului de aderare a Croației la UE
Stimularea și amplificarea unei noi dinamici a relațiilor bilaterale cu Federația Rusă și Ucraina
Dezvoltarea unei dimensiuni practice, bazată pe proiecte, a Parteneriatului strategic cu Turcia (negocierea și adoptarea Planului de acțiune), precum și o nouă dinamică a relațiilor cu China (sau puteri emergente precum Brazilia și India)
Creșterea performanței activității consulare, în conformitate cu dezvoltarea comunităților românești și cu așteptările acestora, prin extinderea rețelei de misiuni diplomatice/oficii consulare ale României în străinătate (este în curs procedura de înființare a Biroului consular de la Erbil, Irak; se va demara demersul de deschidere a Consulatului general al României de la Zajecear, Republica Serbia)
Pe agenda de securitate, prioritară este pregătirea Summitului NATO de la Chicago, inclusiv din punctul de vedere al declarării capabilității interimare a NATO privind apărarea antirachetă și promovării inițiativei Smart defense a secretarului general NATO.
CAPITOLUL 23
Cultura
Una dintre principalele direcții de acțiune, în cadrul strategiei anticriză, a fost alocarea prioritară de fonduri pentru investiții. Strategia de investiții s-a axat pe consolidarea și modernizarea infrastructurii culturale prin implementarea unor programe după cum urmează:
1. Reabilitarea de monumente istorice și modernizarea instituțiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Printre obiectivele de investiții majore finalizate în anul 2011 se numără noul sediu al Bibliotecii Naționale a României, demarat în 2009, care a presupus un efort financiar de aproape 105 milioane euro, Muzeul Național de Artă al României – Palatul Regal, cu o valoare a investiției de 15.820.508 euro, fără TVA. Dintre investițiile aflate în curs de execuție cu termen de finalizare în anul 2013 amintim Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Complexul Național Moldova Iași – Palatul Culturii. Alte 10 proiecte de investiții demarate (Teatrul Național „Vasile Alecsandri”) sau în curs de licitație în anul 2012 (Opera Națională București, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național „George Enescu” – Palatul Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, Biblioteca Franceză Omnia Craiova – Filială a Bibliotecii Naționale a României).
2. Continuarea Programului național de restaurare în anul 2012: În anul 2011 acesta a cuprins restaurarea a 326 de obiective, monumente istorice, din care s-au finalizat 40, la care se adaugă 41 de proiecte de consolidare.
3. Programul de amenajare muzeistică: În anul 2011 a fost inaugurat Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Investiții cu termen de finalizare în anul 2012: două muzee din subordinea Complexului Național Muzeal Moldova Iași – Muzeul „Mihail Kogălniceanu” și Muzeul „Poni Cernătescu”.
Totodată, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a inițiat în anul 2011 demersurile pentru fundamentarea Programului operațional sectorial pentru cultură, aferent perioadei de programare a fondurilor structurale și de coeziune 2014-2020.
În domeniul finanțării proiectelor și programelor culturale, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a susținut 224 de evenimente culturale, în domeniul teatrului, culturii scrise, muzicii, cinematografiei și al artelor vizuale, un accent deosebit punându-se pe promovarea interculturalității.
Direcții de acțiune
Susținerea și promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetățenilor: acces la cultură și participare la viața culturală a tuturor categoriilor de populație, din toate zonele și mediile sociale, în interdependența și interrelația acestora cu celelalte drepturi fundamentale
Stimularea și dezvoltarea lecturii publice, prin garantarea accesului liber, gratuit și nelimitat la documentele aflate în biblioteci prin programul Biblionet
Stimularea și dezvoltarea artelor spectacolului în spațiul teatral, muzical și coregrafic
Accelerarea Programului național de digitizare a patrimoniului cultural național mobil, prin implicarea tuturor instituțiilor culturale deținătoare de bunuri culturale de patrimoniu
Protejarea patrimoniului cultural național, a celui aparținând culturii minorităților naționale, precum și a patrimoniului imaterial, prin programe și măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea și conservarea, respectiv punerea lor în valoare și reinserția în viața comunității, prin dezvoltarea de proiecte integrate și de rețele de cooperare, respectiv prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru acestea
Finanțarea restaurării a 329 de obiective, monumente istorice, prin Programul Național de Restaurare, respectiv continuarea susținerii financiare a proiectelor de restaurare a unor clădiri culturale de importanță națională
Protejarea patrimoniului arheologic prin reglementarea statutului juridic al siturilor arheologice și lărgirea cadrului juridic al asigurării finanțărilor prin Programul național de cercetări arheologice sistematice
Demararea unui amplu program privind inventarierea, cercetarea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a cetăților dacice din Munții Orăștiei
Sprijinirea producției de film și a distribuției acesteia în anul 2012 cu o sumă concurentă cu cea din anul 2011
Continuarea promovării culturii scrise atât pe plan național, cât și internațional
Elaborarea și implementarea (într-o primă fază prin proiecte-pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
Pregătirea unui program operațional dedicat sectorului culturii pentru următoarea perioadă programatică bugetară a fondurilor structurale, 2014-2020
Promovarea valorilor culturii române, precum și a celor aparținând minorităților naționale în circuitul cultural internațional și susținerea mobilității creatorilor, artiștilor, specialiștilor din sectorul culturii
Formalizarea parteneriatelor interministeriale dintre Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea atingerii obiectivelor programului de guvernare
Dezvoltarea cooperării în domeniul culturii cu state europene și cu alte state, precum și promovarea identității etnice, culturale și lingvistice a minorităților naționale
CAPITOLUL 24
Tineret și sport
Stadiul actual
Activitățile pentru sprijinirea tinerilor și promovarea sportului au urmărit diversificarea oportunităților, creșterea participării și a incluziunii sociale în rândul acestora. Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret (ANST) a elaborat Strategia națională cu privire la informarea și consilierea tinerilor pentru anul 2011 și a organizat „Școlile de vară” și „Universitățile de vară”. De asemenea, a fost organizat Concursul național de proiecte de tineret și Concursul național de proiecte studențești, vizând ca prioritate participarea civică și economică a tinerilor. Au fost finanțate 36 de proiecte de tineret și 25 de proiecte studențești. La nivelul ANST au fost implementate 20 de proiecte în cadrul Programului de susținere a acțiunilor de tineret, la care au participat 70.000 de tineri.
În domeniul sportului, s-au desfășurat programele naționale „Promovarea sportului de performanță”, „Sportul pentru toți” și „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive”. Totodată, au fost înregistrate 413 structuri sportive și au fost constituite 3 federații sportive naționale. În cursul anului 2011 a continuat implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene: „Ruraltin – servicii integrate și personalizate pentru tinerii din mediul rural”, construcția instituției „Lucrătorul de tineret” pentru integrarea tinerilor în societate și programul „European spirit through sports without frontiers”.
Direcții de acțiune:
Tineret
Susținerea tinerilor din mediul rural și din familiile cu posibilități reduse în vederea asigurării egalității de șanse
Armonizarea infrastructurii și a cadrului juridic și instituțional intern cu legislația și directivele UE în materie de tineret și sport
Elaborarea Strategiei naționale pentru tineret
Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului și a internshipului și alte măsuri legislative
Lărgirea gamei de burse și sporuri sociale pentru studenți și generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învățământului
Reglementarea rolului, responsabilităților și interacțiunea cu școala a consiliilor de elevi
Înființarea de centre noi de consultanță și informare pentru tineret și crearea unei rețele a acestor centre
Sprijinirea creării unor produse bancare de creditare pentru studenți
Sprijinirea întreprinzătorilor și fermierilor tineri, prin programe educative și de consultanță menite să dezvolte cultura antreprenorială
Lărgirea posibilităților de integrare socială pentru copii și tineri cu dizabilități sau proveniți de la centre de plasament
Predarea taberelor școlare și de tineret închise sau nefuncționale autorităților locale pentru renovarea și folosirea lor conform funcției inițiale, reabilitarea acelora care funcționează și adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate publice-private
Înființarea în parteneriat cu organizații neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilități directe în atragerea fondurilor comunitare și în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret. Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova
Înființarea unei direcții de programe de tineret România – Republica Moldova care va viza încurajarea și finanțarea activităților de tineret în parteneriat și cooperare între organizațiile neguvernamentale din România și Republica Moldova
Reabilitarea taberelor școlare și adaptarea lor la standardele UE, în fiecare județ, prin parteneriate publice-private
Susținerea activităților de tineret specifice minorităților naționale, pentru întărirea diversității și incluziunea socială a acestora
Sprijinirea cu prioritate a programelor, inițiativelor menite să faciliteze asumarea unui rol în viața publică al tineretului
Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obținute pentru a stopa exodul forței de muncă tinere și specializate din țară și pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forței de muncă tinere
Sport
Organizarea de întreceri sportive internaționale, susținute și cofinanțate de Guvern, în ramurile sportive unde România excelează
Elaborarea strategiei naționale, cu accent pe sportul de masă, și a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie
Implicarea și cointeresarea autorităților administrației publice locale în crearea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale, precum și a structurilor sportive din plan local și județean
Dezvoltarea educației fizice și a sportului în școli, stabilirea unor sisteme de competiții la nivel local, regional și național
Susținerea introducerii evenimentelor sportive școlare în agenda competițiilor întocmită de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive și dezvoltarea componentei de marketing a activității asociațiilor și a cluburilor sportive
Stabilirea unor relații de colaborare între școli și cluburi sportive
Reorganizarea și adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină
Asigurarea unei traiectorii de tip „dublă carieră” sportivilor de performanță, prin asigurarea educației și calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate
Construirea de stadioane și de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerințelor Comitetului Olimpic Internațional
Înființarea unor centre moderne de recuperare sportivă
Menținerea României printre primele 15 națiuni ale lumii la Jocurile Olimpice – Londra 2012, precum și obținerea unor rezultate de prestigiu la campionatele mondiale și europene în anul 2012
Dezvoltarea sportului de masă și a infrastructurii sportive
Valorificarea economică a activităților sportive și creșterea rolului managementului sportiv
Creșterea rolului educației fizice și al sportului în școli
Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului și sprijinirea sportului de performanță
CAPITOLUL 25
Apărare și securitate națională
Stadiul actual
În domeniul apărării naționale s-a reușit dezvoltarea capacității de decizie și acțiune a organismului militar în vederea afirmării intereselor României și valorificării oportunităților în cadrul comunității europene, euroatlantice și internaționale.
Direcții de acțiune
Consolidarea profilului României în cadrul NATO și UE
Menținerea angajării în lupta împotriva terorismului prin continuarea participării la operațiunile din Afganistan în cadrul ISAF (International Security Assistance Force)
Dezvoltarea contribuției României la Politica europeană de securitate și apărare din cadrul UE prin participarea la operația ATALANTA
Creșterea contribuției la asigurarea securității și stabilității regionale
Adoptarea proiectului Strategiei militare a României în Guvern, după aprobarea de către Parlamentul României a Cartei Albe a Apărării
Stabilirea priorităților în achizițiile de echipamente militare în funcție de necesarul de capabilități critice și de resursele financiare alocate
Asigurarea unei coordonări optime a instituțiilor implicate în aplicarea managementului resurselor umane, prin programe integrate pentru toate instituțiile angrenate în activități din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale
Întărirea controlului parlamentar asupra forțelor armate și reglementarea mecanismelor de realizare a acestui control în conformitate cu valorile și principiile constituționale
CAPITOLUL 26
Politici în domeniul relațiilor interetnice
Stadiul actual
În ultimii ani, situația minorităților din România s-a îmbunătățit în mod consistent, prin adoptarea unor reglementări în acord cu principiile europene privind drepturile minorităților. În anul 2008 România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, iar în anul 2011 a depus primul raport periodic. Anual, Guvernul României finanțează prin bugetul de stat activitatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Prin Departamentul pentru Relații Interetnice, în anul 2011 au fost finanțate 79 de proiecte, s-au realizat în parteneriat alte 30 de programe, urmând ca finanțarea să fie asigurată în mod continuu și în anul 2012.
Principiul de bază în relațiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi și șanse egale de afirmare a identității. Guvernul României se va implica în asigurarea dreptului de a-și păstra, exprima și dezvolta liber identitatea etnică pentru toți cetățenii aparținând minorităților naționale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viața publică, în administrație și justiție, în sfera culturii, limbii, religiei, educației, vieții publice, în conformitate cu prevederile Constituției României, cu angajamentele României asumate în procesul de integrare în UE, precum și cu documentele europene și internaționale în materie. Va fi stimulat efortul comun și dialogul cu minoritățile naționale în vederea îmbunătățirii actului decizional și afirmării identității etnice.
Direcții de acțiune
Combaterea discriminării și promovarea toleranței
Promovarea valorilor diversității culturale, etnice, lingvistice și religioase, inclusiv prin acțiuni afirmative
Încurajarea dialogului interetnic
Eliminarea oricărei forme de extremism, șovinism, antisemitism
Îmbunătățirea situației romilor și continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populația romă și societatea în ansamblu
Crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în administrație
Adoptarea de măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare
Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităților naționale din România
Sprijinirea demersurilor la nivelul UE ce vizează crearea unui cadru comun de acțiune în domeniul relațiilor interetnice
Implementarea noii strategii naționale pentru romi, în conformitate cu strategia-cadru a UE
Sprijinirea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și adaptarea cadrului legislativ în vederea facilitării absorbției fondurilor europene de către instituție
Pentru continuarea și consolidarea protecției sectoriale a drepturilor minorităților naționale, în acord cu cerințele integrării României în UE, se au în vedere următoarele direcții de acțiune:
– lărgirea cadrului existent al învățământului în limba maternă pe specialități și niveluri de instruire – primar, profesional, gimnazial, universitar, prin aplicarea noii legi a educației;
– consolidarea cadrului instituțional necesar reprezentării proporționale și consultării politice a minorităților la nivel legislativ și executiv, atât la nivel național, cât și la nivel local;
– asigurarea unor programe în limba maternă la radio și televiziune pentru toate minoritățile naționale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale și de comunicare în limba maternă la nivel național;
– asigurarea condițiilor pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului confesional.
Pentru a se realiza eficient aceste obiective este necesară orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. În acest sens se vor avea în vedere:
finanțarea unor activități specifice pe bază de proiecte și programe de dezvoltare culturală și interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât și la nivel național;
promovarea diversității culturale în scopul eliminării prejudecăților și recunoașterii valorilor comune;
sprijinirea și încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiționale.
Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât și corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate, în special în urma aprobării strategiei-cadru la nivelul UE. Considerăm necesare punerea în aplicare a recent aprobatei strategii guvernamentale pentru 2012-2020, precum și implementarea unor programe specifice, menite să asigure îmbunătățirea substanțială a situației romilor, prin:
consolidarea structurilor de implementare a strategiei naționale pentru romi la nivel local;
realizarea unui parteneriat viabil între structurile administrației publice și comunităților de romi;
rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor și locuințelor deținute de romi și implementarea unor programe de reabilitare a locuințelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrității;
eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piața muncii, promovarea de activități generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului școlar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educație civică, prevenirea infracționalității);
implementarea în bune condiții a Acordului-cadru privind contribuția financiară elvețiană în ceea ce privește fondul tematic de sprijinire a comunităților de romi.
PROIECȚIA
indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015
2012 2013 2014 2015
Produsul intern brut
din care, valoarea adăugată brută în: – miliarde lei
– creștere reală, % – 595,0
2,1 633,0
3,4 673,8
3,6 717,5
3,9
– Industrie
– Agricultură, silvicultură, piscicultură, exploatare forestieră
– Construcții
– Servicii 2,9
0,0
4,2
1,5 3,7
0,9
4,9
3,2 3,9
1,5
5,0
3,4 4,1
1,9
5,1
3,9
Consumul final
Consumul individual efectiv al gospodăriilor
Consumul colectiv efectiv al administrației publice 1,8
1,8
1,5 2,2
2,2
1,8 2,5
2,6
2,0 2,8
2,9
2,5
Formarea brută de capital fix 4,8 7,2 8,0 7,8
Export de bunuri și servicii
Import de bunuri și servicii 7,4
7,7 8,3
7,9 7,5
7,7 7,2
7,3
Export de bunuri
Import de bunuri (CIF)
Import de bunuri (FOB) – milioane euro
– milioane euro
– milioane euro 50.285
11,0
60.970
11,3
56.275
11,3 56.570
12,5
68.650
12,6
63.365
12,6 63.755
12,7
77.435
12,8
71.475
12,8 71.915
12,8
87.425
12,9
80.695
12,9
Soldul balanței comerciale
milioane euro – (FOB-FOB) –
– (FOB-CIF) -5.990
-10.685 -6.795
-12.080 -7.720
-13.680 -8.780
-15.510
Contul curent – milioane euro
– % din PIB -5.835
-4,2 -6.415
-4,3 -6.865
-4,3 -7.670
-4,5
Creșterea prețurilor de consum
– sfârșitul anului, %
– medie anuală, %
3,5
3,0
2,8
2,9
2,5
2,8
2,3
2,5
Deflatorul PIB 3,6 2,9 2,8 2,5
Cursul de schimb mediu – lei/euro 4,26 4,22 4,20 4,17
Numărul mediu de salariați (BFM) – mii persoane
– % 4.550
0,7 4.600
1,1 4.655
1,2 4.720
1,4
Numărul de șomeri înregistrați (la sfârșitul anului) – rata șomajului înregistrat – mii persoane
– % 410
4,5 400
4,3 385
4,1 365
3,9
Populația ocupată totală (AMIGO), mii persoane
Număr mediu de salariați (AMIGO), mii persoane
Șomeri BIM (AMIGO), mii persoane
– rata șomajului BIM, % 9.325
0,9
6.220
0,7
720
7,2 9.425
1,1
6.275
0,9
700
6,9 9.545
1,3
6.345
1,1
670
6,6 9.675
1,4
6.425
1,3
660
6,4
Câștigul salarial mediu brut
Câștigul salarial mediu net
Câștigul salarial real – lei
– %
– lei
– %
– % 2.117
4,5
1.540
4,2
1,2 2.210
4,4
1.606
4,3
1,4 2.310
4,5
1.677
4,4
1,6 2.410
4,3
1.749
4,3
1,8
Sursa: Comisia Națională de Prognoză, februarie 2012
