Legea privind finanțele publice locale
Parlamentul României
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
În vigoare de la 01 ianuarie 2007
Include modificările aduse prin următoarele acte: Rectificare 2006; OUG 46/2007; OUG 64/2007; OUG 28/2008; OUG 91/2009; OUG 111/2009; L 329/2009; OUG 57/2010; OUG 63/2010; OUG 37/2011; OUG 102/2011; OUG 47/2012; OUG 46/2013; OUG 103/2013; L 187/2012; OUG 18/2014; OUG 14/2015; OUG 41/2015; OUG 34/2015; OUG 9/2017; OUG 11/2018; L 52/2018; OUG 89/2018; L 305/2018; OUG 114/2018.
Ultimul amendament în 29 decembrie 2018.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Obiectul legii
Art. 1. – (1) Prezenta lege stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale.
(2) Dispozițiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
b) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
d) bugetului împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură din bugetele locale și care provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației publice locale și/sau agenților economici și serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale;
e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Definiții
Art. 2. – În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. an bugetar – anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie;
2. angajament bugetar – actul prin care o autoritate publică competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate;
3. angajament legal – faza din procesul execuției bugetare, reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice;
4. articol bugetar – subdiviziune a clasificației cheltuielilor bugetare, determinată în funcție de caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează și care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la care se referă;
41. arierate – plăți restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenței;
5. autorități ale administrației publice locale – consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, ca autorități deliberative, primarii, primarii de sectoare și primarul general al municipiului București, ca autorități executive;
6. buget – documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice;
7. buget local – documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale;
8. buget local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București – totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București;
9. cheltuieli bugetare – sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele și potrivit destinațiilor stabilite prin bugetele respective;
10. clasificație bugetară – gruparea veniturilor și cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie și după criterii unitare;
11. clasificație economică – gruparea cheltuielilor după natura și efectul lor economic;
12. clasificație funcțională – gruparea cheltuielilor după destinația lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activități sau obiective care definesc necesitățile publice;
13. contabil – denumirea generică pentru persoana și/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative și întocmește/întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;
14. compartiment financiar-contabil – structura organizatorică din cadrul instituției publice în care este organizată execuția bugetară (serviciu, birou, compartiment);
15. consolidare – operațiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitării dublei evidențieri a acestora;
16. cotă defalcată din unele venituri ale bugetului de stat – procentul stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale;
17. credite destinate unor acțiuni multianuale – sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și determină credite de angajament și credite bugetare;
18. credit de angajament – limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exercițiului bugetar, în limitele aprobate;
19. credit bugetar – suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni;
20. cofinanțare – finanțarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv și altele asemenea, parțial prin credite bugetare, parțial prin finanțarea provenită din surse atrase;
21. contribuție – prelevarea obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice, cu sau fără posibilitatea obținerii unei contraprestații;
22. deficit bugetar – partea cheltuielilor bugetare ce depășește veniturile bugetare într-un an bugetar;
221. deficitul secțiunii de funcționare – diferența dintre suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de o parte, și veniturile încasate, pe de altă parte, cuprinse în secțiunea de funcționare, ce poate să apară pe parcursul execuției bugetare;
222. deficitul secțiunii de dezvoltare – diferența dintre suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de o parte, și veniturile secțiunii de dezvoltare, pe de altă parte, ce poate să apară pe parcursul execuției bugetare;”.
23. deschidere de credite bugetare – aprobarea comunicată Trezoreriei Statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare și plăți de casă din bugetele locale;
24. dobândă – prețul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
25. donație – contractul prin care o persoană fizică sau juridică transmite cu titlu gratuit unei instituții publice dreptul de proprietate asupra unor fonduri bănești sau bunuri materiale, încheind în acest scop un înscris autentic;
26. echilibrul bugetar – egalitatea dintre veniturile bugetare programate și cheltuielile bugetare de efectuat în cadrul unui exercițiu bugetar. În cazul în care veniturile programate ale secțiunii de dezvoltare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare prevăzute ale acesteia, echilibrul bugetar se poate asigura utilizând ca sursă de finanțare excedentul anilor precedenți;
27. echilibrare financiară – transferul de resurse financiare din unele venituri ale bugetului de stat către unitățile administrativ-teritoriale în vederea asigurării fondurilor necesare furnizării de servicii publice, în condițiile legii;
28. excedent bugetar – partea veniturilor bugetare ce depășește cheltuielile bugetare într-un an bugetar;
281. excedentul secțiunii de funcționare – diferența dintre veniturile încasate, pe de o parte, și suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte, cuprinse în secțiunea de funcționare, ce poate să apară pe parcursul execuției bugetare;
282. excedentul secțiunii de dezvoltare – diferența dintre veniturile secțiunii de dezvoltare, pe de o parte, și suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte, cuprinse în secțiunea de dezvoltare, ce poate să apară pe parcursul execuției bugetare;”.
29. execuție bugetară – activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget;
30. execuție de casă a bugetului – complexul de operațiuni care se referă la încasarea veniturilor și la plata cheltuielilor bugetare;
31. exercițiu bugetar – perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută și se raportează bugetul;
32. fonduri publice locale – sumele alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum și cele gestionate în afara bugetului local;
33. fond de risc – fondul constituit în afara bugetului local de către autoritățile administrației publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de aceste autorități și din alte surse, destinat acoperirii riscurilor financiare care decurg din garantarea împrumuturilor respective;
34. fond de rulment – partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se utilizează potrivit prevederilor prezentei legi;
35. fond de rezervă bugetară – fondul prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;
36. garanție locală – angajamentul asumat de o autoritate a administrației publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadență obligațiile neonorate ale garantatului, operatorilor economici și serviciilor publice din subordinea acesteia, în condițiile legii;
37. impozit – prelevarea obligatorie, fără contraprestație imediată, directă și nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităților de interes general;
38. insolvență – incapacitatea unei unități administrativ-teritoriale de a-și achita obligațiile de plată lichide și exigibile, cu excepția celor care se află în litigiu contractual;
39. instituții publice locale – denumirea generică, incluzând comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora;
40. finanțări rambursabile – obligații ale instituțiilor publice locale provenite din finanțări angajate prin instrumentele datoriei publice locale, pe baze contractuale sau garantate de către autoritățile administrației publice locale, conform dispozițiilor prezentei legi și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare.
41. lichidarea cheltuielilor – faza din procesul execuției bugetare, în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate a angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective;
42. obligațiuni – titluri de credit pe termen mediu și lung, emise de o autoritate a administrației publice locale, a căror rambursare este garantată prin veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale;
43. ordonanțarea cheltuielilor – faza din procesul execuției bugetare, în care se confirmă că livrările de bunuri și servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată;
44. plata cheltuielilor – faza din procesul execuției bugetare, reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți;
441. plăți restante – sume datorate și neachitate care au depășit termenul de plată prevăzut de actele normative sau de contract/factură. Pentru sumele datorate și neachitate, reeșalonate la plată, cu acordul părților, se modifică termenul de plată în mod corespunzător;
45. proces bugetar – etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control și raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuție a acestuia;
46. program – acțiunea sau ansamblul coerent de acțiuni ce se referă la același ordonator principal de credite, proiectat pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite și pentru care sunt stabiliți indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obținute, în limitele de finanțare aprobate;
47. rectificare bugetară locală – operațiunea prin care se modifică, în cursul exercițiului bugetar, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), cu obligativitatea menținerii echilibrului bugetar;
48. registru al datoriei publice locale – documentul care evidențiază situația datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, și care are două componente: subregistrul datoriei publice interne locale și subregistrul datoriei publice externe locale;
49. registru al garanțiilor locale – documentul care evidențiază situația garanțiilor locale acordate de autoritățile administrației publice locale, în ordine cronologică, și care are două componente: subregistrul garanțiilor interne locale și subregistrul garanțiilor externe locale;
50. secțiune de funcționare – partea de bază, obligatorie, a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu excepția bugetelor fondurilor externe nerambursabile și a bugetelor împrumuturilor externe și interne, care cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege, precum și cheltuielile curente respective. Veniturile și cheltuielile secțiunii de funcționare sunt prevăzute la alin. (2) și (3);
51. secțiune de dezvoltare – partea complementară a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu excepția bugetelor fondurilor externe nerambursabile, care cuprinde veniturile și cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local, după caz. Veniturile și cheltuielile secțiunii de dezvoltare sunt prevăzute la alin. (4) și (5);”.
52. subdiviziuni ale unităților administrativ-teritoriale – sectoarele municipiului București sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege;
53. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat – sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale și sumele defalcate cu destinație specială, alocate pentru finanțarea unor servicii publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice;
54. șef al compartimentului financiar-contabil – persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar-contabil și care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplinește aceste atribuții în cadrul unei instituții publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplinește aceste atribuții pe bază de contract, în condițiile legii;
55. taxă – suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituție publică ori un serviciu public;
56. unități administrativ-teritoriale – comunele, orașele, municipiile și județele;
57. vărsământ – modalitatea de stingere a obligației legale prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic, de o instituție publică, serviciu public ori instituție financiară;
58. venituri bugetare – resursele bănești care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) -c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) -d);
59. virare de credite bugetare – operațiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor legale de efectuare a operațiunilor respective.
(2) Veniturile secțiunii de funcționare, prevăzută la alin. (1) pct. 50, sunt următoarele:
a) venituri proprii, potrivit art. 5 alin. (1) lit. a), cu excepția veniturilor din valorificarea unor bunuri, sumelor reprezentând amortizarea mijloacelor fixe și a sumelor aferente depozitelor speciale pentru construcția de locuințe;
b) venituri proprii ale instituțiilor publice locale finanțate integral sau parțial din venituri proprii;
c) subvenții pentru finanțarea cheltuielilor curente;
d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente;
e) venituri din împrumuturi acordate instituțiilor și serviciilor publice locale sau activităților finanțate integral din venituri proprii;
f) vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare, care se reflectă cu valoare negativă.
(3) Cheltuielile secțiunii de funcționare, prevăzută la alin. (1) pct. 50, sunt următoarele:
a) cheltuieli de personal;
b) bunuri și servicii;
c) dobânzi;
d) subvenții;
e) transferuri curente între unitățile administrației publice;
f) alte transferuri pentru cheltuieli curente;
g) asistență socială;
h) rambursări de credite;
i) alte cheltuieli;
j) împrumuturi pentru instituții și servicii publice locale sau activități finanțate integral din venituri proprii.
(4) Veniturile secțiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:
a) vărsăminte din secțiunea de funcționare;
b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând amortizarea mijloacelor fixe și sume aferente depozitelor speciale pentru construcția de locuințe;
c) subvenții pentru cheltuieli de capital;
d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital;
e) sume primite de la Uniunea Europeană și/sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.
(5) Cheltuielile secțiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:
a) cheltuieli de capital;
b) proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de postaderare;
c) transferuri pentru cheltuieli de capital;
d) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.
e) rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi realizată din sumele rambursate.
(6) În cazul bugetelor împrumuturilor externe și interne, tragerile autorizate din finanțările rambursabile contractate reprezintă sursa de finanțare a cheltuielilor acestora.
Veniturile și cheltuielile bugetare
Art. 3. – (1) Veniturile și cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cumulate la nivelul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv, în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială și starea de echilibru sau dezechilibru.
(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea administrației publice locale, programelor, proiectelor, activităților, acțiunilor, obiectivelor și altele asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi și alte reglementări, și vor fi angajate și folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Autorizarea bugetară/angajamentele multianuale
Art. 4. – (1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, după caz.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.
(5) Pentru acțiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare.
(6) În vederea realizării acțiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.
Măsuri pentru eliminarea arieratelor
Art. 41. – (1) În termen de 30 de zile calendaristice de la aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), precum și de la aprobarea rectificărilor bugetare, ordonatorii de credite au obligația de a notifica prestatorilor, executanților și furnizorilor cu care au încheiate contracte valoarea maximă în limita căreia se pot executa lucrări, presta servicii și livra bunuri, valoare calculată ca diferență dintre creditele bugetare și sumele aferente plăților restante.
(2) Ordonatorii de credite au obligația de a întocmi și de a actualiza, după caz, împreună cu prestatorii, executanții și furnizorii, graficele de execuție/livrare atât fizice, cât și valorice, anexe la contracte, aferente anului bugetar, în funcție de valoarea maximă calculată conform alin. (1).
(3) Se interzice ordonatorilor de credite recepționarea de servicii, lucrări și produse peste valoarea maximă calculată și notificată conform alin. (1).
Verificarea încadrării angajamentelor în bugetele aprobate
Art. 42. – Proiectele angajamentelor legale din care rezultă cheltuieli pentru investiții publice, inițiate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale și instituțiile publice din subordinea acestora, indiferent de sistemul de finanțare, se transmit unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului în vederea avizării din punctul de vedere al încadrării sumelor în creditele de angajament și bugetare rămase disponibile. Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale pot încheia angajamente legale noi numai pentru proiectele avizate de către unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.
Veniturile și cheltuielile bugetelor locale
Art. 5. – (1) Veniturile bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
d) donații și sponsorizări.
e) sume primite de la Uniunea Europeană și/sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.
(2) Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea și inventarierea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor. Donațiile și sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri și cheltuieli numai după încasarea lor.
(3) Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective.
(4) Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Descentralizarea unor activități
Art. 6. – Trecerea de către Guvern în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competențe, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele prețurilor de consum, după cum urmează:
a) în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinație specială, necesare finanțării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum și a criteriilor de repartizare;
b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.
CAPITOLUL II
Principii, reguli și responsabilități
SECȚIUNEA 1
Principii și reguli bugetare
Principiul universalității
Art. 7. – (1) Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.
Principiul transparenței și publicității
Art. 8. – Procesul bugetar este deschis și transparent, acesta realizându-se prin:
a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituției publice, sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia;
b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
c) prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.
Principiul unității
Art. 9. – (1) Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
(2) Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar, precum și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
Principiul unității monetare
Art. 10. – Toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională.
Principiul anualității
Art. 11. – (1) Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar.
(2) Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.
Principiul specializării bugetare
Art. 12. – Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora.
Principiul echilibrului
Art. 13. – Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenți.
Reguli bugetare
Art. 14. – (1) Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
(2) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale.
(3) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
(4) Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
(5) După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
(6) La elaborarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), ordonatorii de credite și autoritățile deliberative au obligația să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmește bugetul.
(7) În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de realizare a veniturilor proprii se stabilește potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
(8) Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure achitarea plăților restante prevăzute la alin. (6), precum și a plăților restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuția anului curent, cu excepția celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor de finanțare a proiectelor derulate prin programe naționale.
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), se pot încheia noi angajamente legale pentru proiecte/programe finanțate din fonduri externe nerambursabile.
SECȚIUNEA a 2-a
Alte principii
Principiul solidarității
Art. 15. – (1) Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităților administrativ-teritoriale, precum și a persoanelor fizice aflate în situație de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.
(2) Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale aflate în situații de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unități administrativ-teritoriale sau din proprie inițiativă.
Principiul autonomiei locale financiare
Art. 16. – (1) Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuțiilor lor, pe baza și în limitele prevăzute de lege.
(2) Autoritățile administrației publice locale au competența stabilirii nivelurilor impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii.
(3) Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităților administrației publice locale în domeniul lor de competență.
(4) Sumele defalcate cu destinație specială se utilizează de către autoritățile administrației publice locale în conformitate cu prevederile legale.
Principiul proporționalității
Art. 17. – Resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile autorităților administrației publice locale stabilite prin lege.
Principiul consultării
Art. 18. – Autoritățile administrației publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.
SECȚIUNEA a 3-a
Competențe și responsabilități în procesul bugetar
Aprobarea și rectificarea bugetelor
Art. 19. – (1) Bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:
a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor, județelor și de Consiliul General al Municipiului București, după caz;
b) bugetele instituțiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcție de subordonarea acestora.
(2) Pe parcursul exercițiului bugetar, autoritățile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.
Rolul, competențele și responsabilitățile autorităților administrației publice locale
Art. 20. – (1) Autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități în ceea ce privește finanțele publice locale:
a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a oricăror alte venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
(2) Președinților consiliilor județene li se aplică prevederile prezentei legi, similar cu autoritățile executive.
Categorii de ordonatori de credite
Art. 21. – (1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari.
(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și președinții consiliilor județene.
(3) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
(4) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Rolul ordonatorilor de credite
Art. 22. – (1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite
Art. 23. – (1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite răspund de:
a) elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;
c) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;
d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc;
e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;
g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;
i) alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.
Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern și controlul ulterior
Art. 24. – (1) Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice locale și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.
(11) Instituțiile publice locale, inclusiv cele prevăzute la art. 54 alin. (7), precum și cele care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secțiunii de funcționare cooperează pentru organizarea și exercitarea unor activități în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activitățile de control, audit, inspecție, pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică sau prin asociații de dezvoltare intercomunitară înființate potrivit legii.
(12) Activitățile prevăzute la alin. (11) se organizează și se exercită în baza hotărârilor consiliilor locale interesate prin care se aprobă acordurile de cooperare, care cuprind:
a) părțile semnatare;
b) obiectul acordului de cooperare;
c) drepturile și obligațiile părților în organizarea și exercitarea activității respective, inclusiv cele financiare;
d) atribuțiile exercitate;
e) durata și desființarea acordului de cooperare;
f) alte clauze;
g) dispoziții finale.
(13) Prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice se stabilește modelul-cadru al acordului de cooperare.
(2) Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepția prevederilor art. 54 alin. (7).
(3) Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.
(4) Formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii.
CAPITOLUL III
Procesul bugetar
SECȚIUNEA 1
Proceduri privind elaborarea bugetelor
Elaborarea bugetelor
Art. 25. – Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, avându-se în vedere:
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
b) cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară, precum și cadrul de cheltuieli pe termen mediu;
c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, semnate și/sau ratificate;
d) politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
f) programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată;
g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unității administrativ-teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local.
Conținutul și structura bugetelor
Art. 26. – (1) Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
(2) Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.
(21) Bugetele structurate potrivit alin. (2) se aprobă și pe secțiunile prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 50 și 51.
(3) Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
(4) Numărul de personal, permanent și temporar, precum și fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexa la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.
(5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și cu duratele de realizare a investițiilor.
(6) Programele se aprobă ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).
(7) Secțiunile de funcționare și secțiunile de dezvoltare se utilizează pentru fundamentarea bugetelor locale și se aprobă ca anexe la acestea, respectiv:
a) secțiunea de funcționare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuțiilor și competențelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale;
b) secțiunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital.
(8) Cheltuielile curente prevăzute la alin. (7) lit. a) sunt obligatorii și se referă la cheltuielile de personal, cheltuielile materiale și cu prestarea serviciilor, subvențiile și transferurile necesare realizării atribuțiilor și competențelor autorităților administrației publice locale, în condițiile legii.
(9) Fondurile externe nerambursabile și împrumuturile interne și externe se cuprind în anexele la bugetele locale și se aprobă odată cu acestea.
(10) Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora în anexa nr. 2 la prezenta lege.
Competențe în stabilirea impozitelor și taxelor locale
Art. 27. – Impozitele și taxele locale se aprobă de consiliile locale, județene și de Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe și a unor bunuri materiale, precum și al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate
Art. 28. – (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea.
(2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituții publice constituie venituri ale bugetelor acestora.
(3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
(4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii.
Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
Art. 29. – Sumele rezultate din vânzarea, în condițiile legii, a unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie integral venituri ale bugetelor locale și se cuprind în secțiunea de dezvoltare, prin rectificare bugetară locală, numai după încasarea lor.
Taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale
Art. 30. – (1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, aprobă taxe speciale.
(2) Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual, iar veniturile obținute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înființarea serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.
(3) Prin regulamentul aprobat de autoritățile deliberative se vor stabili domeniile de activitate și condițiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective.
(4) Hotărârile luate de autoritățile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice și juridice plătitoare, vor fi afișate la sediul acestora și publicate pe pagina de internet sau în presă.
(5) Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestație în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.
(6) Taxele speciale se fac venit la bugetul local și se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
(7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înființate, iar contul de execuție al acestora se aprobă de autoritățile deliberative.
Activități de natură economică
Art. 31. – (1) Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natură economică au obligația calculării, înregistrării și recuperării uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe aferente acestor activități prin tarif sau preț, potrivit legii.
(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe constituie integral venituri ale bugetelor locale, care se cuprind în secțiunea de dezvoltare, se utilizează exclusiv pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții, ca sursă de finanțare a acestora, cu excepțiile prevăzute în acordurile de împrumut sau de garanție încheiate cu instituțiile financiare internaționale.
(3) Activitățile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Cote defalcate din impozitul pe venit
Art. 32. – (1) Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale în luna anterioară, cu excepția impozitului pe veniturile din pensii, se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de:
a) 41,75% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
b) 11,25% la bugetul local al județului;
c) 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale a finanțelor publice județene la trezoreria municipiului reședință de județ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, precum și a bugetului local al județului.
(2) În execuție, cota de 18,5% se alocă de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, în termenul prevăzut la alin. (1), pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, precum și a bugetului local al județului, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) – (5).
(3) Pentru municipiul București cota de 71,5% din impozitul pe venit, cu excepția impozitului pe veniturile din pensii, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel:
a) 20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului București;
b) 44,5% la bugetul local al municipiului București;
c) 7% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București la Trezoreria Municipiului București, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum și a bugetului local al municipiului București.
(4) În execuție, cota de 7% se alocă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, în termenul prevăzut la alin. (1), pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum și a bugetului local al municipiului București, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6).
(5) În situații deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.
(6) Operațiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București.
(7) Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituția publică și instituția publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu minimum 5 persoane care realizează venituri din salarii, are obligația să solicite înregistrarea fiscală a entității respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități. Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înființării, pentru entitățile nou-înființate. Organul fiscal are obligația ca, în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală, să transmită o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală primarului unității administrativ-teritoriale/sectorului municipiului București în a cărei/cărui rază teritorială își desfășoară efectiv activitatea entitatea respectivă. Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reținut și virat, pe fiecare entitate care intră sub incidența prezentului alineat.
(8) Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.
(9) Primarul are obligația să sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului Finanțelor Publice.
Alocarea cotelor și sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Art. 33. – (1) Pentru finanțarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinație specială și, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.
(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe județe, potrivit următoarelor criterii:
a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70%, potrivit următoarei formule de calcul:
unde:
Sr.j – sume defalcate repartizate județului;
Sr.tj – sume defalcate de repartizat pe total județe;
– Ivm.j impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe județ în anul anterior anului de calcul;
Ivm.tj – impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe total județe în anul anterior anului de calcul;
Nr.loc.j – numărul locuitorilor din județ;
Nr.loc.tj – suma locuitorilor județelor;
b) suprafața județului în proporție de 30%. Sumele defalcate cu destinație specială se repartizează conform legii.
(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 18,5% prevăzută la art. 32 alin. (1), o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, astfel:
a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, în funcție de următoarele criterii: populație, suprafața din intravilanul unității administrativ-teritoriale și capacitatea financiară a unității administrativ-teritoriale;
b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului județean, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Hotărârea consiliului județean se comunică directorului direcției generale a finanțelor publice județene, instituției prefectului și consiliilor locale din județ.
(4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcțiile generale ale finanțelor publice județene procedează astfel:
a) calculează indicatorii «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-teritorială» și, respectiv, «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul județului», după următoarele formule:
Ivm.l = Iv.l/Nr. loc.l
Ivm.j = Iv.j/Nr. loc.j,
unde:
Ivm.l – impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care se face repartizarea;
Iv.l- impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care se face repartizarea;
Nr.loc.l – numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;
Ivm.j- impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului pentru care se face repartizarea;
Iv.j- impozitul pe venit încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului pentru care se face repartizarea, obținut prin însumarea impozitului pe venit încasat pe fiecare unitate administrativ-teritorială a județului;
Nr.loc.j – numărul locuitorilor din județ;
a1) în situația în care datele privind impozitul pe venit nu sunt disponibile la finele anului anterior anului pentru care se face repartizarea, impozitul pe venit pe unitățile administrativ-teritoriale componente ale județului, utilizat în calculele prevăzute la lit. a), se determină după următoarea formulă:
unde:
Iv.l- impozitul pe venit încasat pe o unitate administrativ-teritorială componentă a județului;
Iv(n) – impozitul pe venit încasat în lunile anterioare lunii de calcul pe unitatea administrativ-teritorială componentă a județului;
n – numărul de luni anterioare lunii în care se efectuează repartizarea.
Impozitul pe venit pe total județ se obține prin însumarea impozitului pe venit pe unitățile administrativ-teritoriale componente ale județului, stabilit conform formulei prevăzute în prezenta literă.
b) datele utilizate, modul de calcul și repartizarea efectuată conform alin. (3) – (9) se transmit în format electronic Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în termen de 5 zile calendaristice de la repartizarea aprobată prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, precum și prin hotărâri ale consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.
c) în prima etapă se repartizează sumele calculate potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) numai către unitățile administrativ-teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai mic decât impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului de calcul, pe baza următoarelor criterii:
– ponderea populației unităților administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul populației acestora, în proporție de 75%;
– ponderea suprafeței din intravilanul unităților administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul suprafeței din intravilanul acestora, în proporție de 25%;
d) sumele repartizate în prima etapă unităților administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel încât media rezultată pe locuitor, calculată conform formulei de mai jos, să fie mai mică sau egală cu impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului de calcul:
Mloc.el = [Iv.l + Sr.el]/Nr.loc.l,
unde:
Mloc.el – media rezultată pe locuitor la nivelul unității administrativ-teritoriale, în urma repartizării în prima etapă;
Iv.l – impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;
Sr.el – sume repartizate pe unități administrativ-teritoriale în prima etapă;
Nr.loc.l – numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Sumele rămase nerepartizate în prima etapă se reportează pentru etapa a doua;
e) sumele rămase nerepartizate în prima etapă se repartizează la toate unitățile administrativ-teritoriale din județ, în funcție de capacitatea financiară a acestora, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor în anul anterior anului de calcul, folosindu-se următoarea formulă:
unde:
Sr.e2 – sume repartizate unității administrativ-teritoriale în etapa a doua;
Sr.j.e2 – sume de repartizat tuturor unităților administrativ-teritoriale din județ în etapa a doua;
Ivm.l – impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;
Ivm.j – impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului de calcul;
Nr.loc.l – numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;
Nr.loc.j – numărul locuitorilor din județ;
f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum și pe județ și municipiul București vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor de încasat în anul financiar anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu;
g) sumele reținute potrivit lit. f) vor fi repartizate conform alin. (3) lit. b);
h) repartizarea sumelor conform lit. a)-f) se face de către directorul direcției generale a finanțelor publice județene sau al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, după caz, prin decizie ce se comunică prefectului, consiliului județean și consiliilor locale din județ;
i) directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, precum și prefecții au obligația publicării deciziei prevăzute la lit. h) pe pagina de internet a instituțiilor acestora.
(5) Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la alin. (3) lit. b), precum și a celor prevăzute la alin. (4) lit. f), consiliul județean are obligația ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităților administrativteritoriale din cadrul județului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru achitarea arieratelor, precum și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală.
(6) Pentru municipiul București, din cota de 7% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul local al municipiului București, iar diferența se repartizează pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, astfel:
a) 85% din sumă se repartizează prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, utilizându-se în mod corespunzător prevederile, procedura și criteriile de repartizare prevăzute la alin. (4) lit. a) -f);
b) 15% din sumă, precum și sumele reținute prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) lit. f) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (5), pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Hotărârea Consiliului General al Municipiului București se comunică directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, Instituției Prefectului Municipiului București și consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (3) – (6) atrage nulitatea absolută a deciziilor directorilor direcțiilor generale ale finanțelor publice și a hotărârilor adoptate de consiliile județene, respectiv a hotărârilor Consiliului General al Municipiului București, pentru repartizarea sumelor și a cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, urmând să se emită o nouă decizie, respectiv o nouă hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data anulării acestora. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei alte persoane interesate.
(71) Începând cu anul 2008, autoritățile administrației publice locale pot cuprinde în bugetele locale investiții a căror finanțare este asigurată din venituri proprii numai dacă au asigurate integral veniturile necesare acoperirii cheltuielilor curente, cuprinse în secțiunea de funcționare, pentru realizarea atribuțiilor și competențelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale. Nu intră sub incidența prezentului alineat investițiile a căror finanțare se asigură din contractarea de datorie publică locală, din transferuri către bugetele locale, din fonduri de rezervă, din veniturile afectate unor programe sau proiecte de dezvoltare națională, regională, județenă sau din programe ori proiecte care beneficiază de fonduri externe.
(72) Pe parcursul execuției bugetare ordonatorii de credite urmăresc asigurarea în totalitate a cheltuielilor curente ale instituțiilor sau serviciilor publice locale.
(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2009, la determinarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor se au în vedere următoarele aspecte:
a) posibilitățile de acoperire a secțiunii de funcționare a bugetului local din venituri proprii;
b) după cuantificarea sumelor determinate potrivit lit. a), numai acolo unde este cazul, se propun sume pentru asigurarea echilibrării secțiunii de funcționare a bugetului local;
c) standardele minime de cost pentru prestarea serviciilor publice către populație;
d) standardele minime de calitate pentru prestarea serviciilor publice către populație;
e) după epuizarea etapelor prevăzute la lit. a)-d), în limita sumelor posibil de asigurat de la bugetul de stat, se stabilesc sume care urmează să fie prevăzute în secțiunile de dezvoltare ale bugetelor locale.
(9) Numărul locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale utilizat în calculele prevăzute în prezentul articol este cel comunicat de direcțiile județene de statistică, respectiv de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, după caz, la data de 1 iulie a anului anterior anului de repartizare. Suprafața din intravilanul unităților administrativ-teritoriale utilizată în calculele prevăzute în prezentul articol este cea comunicată de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară de la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, la data de 1 iulie a anului anterior anului de repartizare.
Transferuri consolidabile pentru bugetele locale
Art. 34. – (1) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie și Guvernul, potrivit legii, și se aprobă anual, în poziție globală, prin legea bugetului de stat.
(2) Din bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia ori din alte bugete se pot aloca, pe bază de contract de finanțare, resurse financiare către bugetele locale pentru finanțarea integrală sau parțială a unor proiecte de dezvoltare sau sociale de interes național, județean ori local. Stabilirea proiectelor și a unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale beneficiare se face pe baza criteriilor propuse de fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Contractul de finanțare cuprinde, în mod obligatoriu, prevederi referitoare cel puțin la următoarele elemente:
a) obiectul contractului;
b) valoarea totală a proiectului;
c) durata contractului;
d) contribuția din bugetul de stat, respectiv din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), pentru implementarea proiectului;
e) eșalonarea multianuală a implementării și a alocărilor din bugetul de stat, precum și din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), după caz, pe ani bugetari, până la finalizarea proiectului, inclusiv punerea în funcțiune a obiectivelor, după caz, în maximum 3 ani de la semnarea contractului;
f) cheltuielile eligibile aferente contribuției din bugetul de stat;
g) clauze de modificare sau reziliere a contractului de finanțare;
h) clauze privind răspunderea în solidar, ca urmare a prejudiciilor generate de nerespectarea clauzelor contractuale, din motive imputabile părților.
(3) Sumele aferente finanțării integrale sau parțiale a unor proiecte de dezvoltare, prevăzute la alin. (2), se repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului sau ordin al ministrului, după caz, și se comunică acestora, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.
Colaborare, cooperare, asociere, înfrățire, aderare
Art. 35. – (1) Autoritățile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de contracte de asociere, în care se prevăd și sursele de finanțare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu local implicat în colaborare sau asociere.
(2) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. Autoritățile deliberative pot hotărî achiziționarea, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, de acțiuni la societățile la a căror constituire au participat cu aport de capital sau în natură și pot majora sau diminua capitalul social al acestora, în condițiile legii.
(3) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociații de dezvoltare comunitară, în limitele și în condițiile legii, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional și furnizarea în comun a unor servicii publice.
(4) Asociațiile de dezvoltare comunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-private, în condițiile legii.
(5) Guvernul derulează programe naționale de dezvoltare în vederea stimulării asocierii unităților administrativ-teritoriale și a creșterii capacității administrative a acestora, finanțate anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.
(6) Obligațiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, de înfrățire sau de aderare a unităților administrativ-teritoriale la asociații interne organizate la nivel național ori la organizații internaționale cu personalitate juridică, hotărâte de autoritățile deliberative, în condițiile legii, se suportă din bugetele locale ale acestora.
Art. 351. – (1) Autoritățile administrației publice locale din România pot aproba finanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, în baza acordurilor de înfrățire/cooperare încheiate în condițiile legii, pentru:
a) obiective de investiții ale unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia;
b) programe comune culturale, sportive, de tineret și educaționale;
c) stagii de pregătire profesională;
d) alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie.
(2) Procedurile de finanțare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice și al ministrului finanțelor publice.
Art. 352. – Autoritățile administrației publice locale din România pot aproba finanțarea/cofinanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia în cadrul programelor de interes comun, de cooperare transfrontalieră și cooperare teritorială.
Fondul de rezervă bugetară
Art. 36. – (1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către alte unități administrativ-teritoriale în situații de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unități ori din inițiativă proprie.
(2) Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a consiliilor sectoarelor municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
SECȚIUNEA a 2-a
Calendarul bugetar
Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri consolidabile
Art. 37. – (1) Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe ansamblul județului și municipiului București, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).
(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.
(3) Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în condițiile prevederilor art. 33, utilizând indicatori stabiliți la finele anului anterior anului de calcul.
Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite
Art. 38. – Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 37, elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.
Aprobarea și centralizarea bugetelor locale
Art. 39. – (1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
(2) Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, precum și consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile prevăzute la art. 34 alin. (1), în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. În același termen, direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, comunică unităților administrativ-teritoriale, respectiv subdiviziunilor acestora, după caz, și o estimare a veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit.
(3) Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii unității administrativ-teritoriale pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.
(4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoțit de raportul ordonatorului principal de credite și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării autorităților deliberative, de către ordonatorii principali de credite.
(5) Autoritățile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, potrivit alin. (4), se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, și pe anexe.
(6) Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de autoritățile deliberative în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) În cazul în care autoritățile deliberative nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6), direcțiile generale ale finanțelor publice dispun sistarea alimentării cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către autoritățile deliberative. În această situație, din bugetele locale se pot efectua plăți numai în limita celorlalte venituri încasate.
(71) În cazul autorităților deliberative care sunt dizolvate sau se află în procedură de dizolvare, după caz, în condițiile legii, și care nu și-au aprobat bugetele locale în termenul legal, direcțiile generale ale finanțelor publice, prin excepție de la prevederile alin. (7), alocă cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până la data aprobării bugetelor locale ale noilor autorități deliberative constituite.
(72) Primarii, președinții consiliilor județene, respectiv primarul general al municipiului București, aflați în situația prevăzută la alin. (71), aplică în anul financiar în curs ultimul buget aprobat, actualizat cu sumele repartizate, în anul curent, de la bugetul de stat sau de la alte bugete, cu încadrarea cheltuielilor în limita lunară de 1/12 din totalul acestui buget.
(8) Ordonatorii principali de credite au obligația să transmită direcțiilor generale ale finanțelor publice bugetele locale, în condițiile prezentei legi, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
(9) Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 10 zile de la primirea bugetelor locale aprobate, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice, inclusiv în format electronic, bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și pe județ, pe structura clasificației bugetare.
(10) Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termenul prevăzut la alin. (9), transmit Ministerului Administrației și Internelor, în format electronic, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), pe județ, respectiv pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, pe structura clasificației bugetare.
Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de stat de către Parlament
Art. 40. – (1) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși, de regulă, 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepția cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
(2) Instituțiile publice și acțiunile nou-aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanțate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
(3) Direcțiile generale ale finanțelor publice vor acorda unităților administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.
(4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile depășește o limită lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrală a veniturilor și cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcțiile generale ale finanțelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor și fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
(5) În situația în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.
SECȚIUNEA a 3-a
Prevederi referitoare la investiții publice locale
Prezentarea investițiilor publice în proiectul de buget
Art. 41. – Cheltuielile pentru investiții publice și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiții publice al fiecărei unități administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă și în secțiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul inițial și, respectiv, rectificat, și se aprobă de autoritățile deliberative.
(2) Pot fi cuprinse în programul de investiții publice numai acele obiective de investiții pentru care sunt asigurate integral surse de finanțare prin proiectul de buget multianual, potrivit art. 38.
Informații privind programele de investiții publice
Art. 42. – (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională.
(2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiții sunt prezentate informații financiare și nefinanciare.
(3) Informațiile financiare vor include:
a) valoarea totală a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanțare, pe surse și ani, corelat cu graficul de execuție;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată și în cazul obiectivelor în derulare;
f) costurile de funcționare și de întreținere după punerea în funcțiune.
(4) Informațiile nefinanciare vor include:
a) strategia în domeniul investițiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu prioritățile investiționale și legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiții a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Rolul metodologic al Ministerului Finanțelor Publice
Art. 43. – Ministerul Finanțelor Publice este împuternicit să stabilească conținutul, forma și informațiile referitoare la programele de investiții necesare în procesul de elaborare a bugetului.
Aprobarea proiectelor de investiții publice locale
Art. 44. – (1) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum și ale celor finanțate din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale, se aprobă de către autoritățile deliberative.
(2) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, care se finanțează din împrumuturi externe și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat și din alte surse, precum și ale celor finanțate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.
(3) Pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, documentațiile tehnico-economice, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală alte cheltuieli de investiții, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, se aprobă de ordonatorii principali de credite, cu informarea imediată a autorităților deliberative.
(4) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează și aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanțare ori de competența de aprobare a acestora, în funcție de evoluția indicilor de prețuri. Această operațiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.
Condiții pentru includerea investițiilor în proiectul bugetului
Art. 45. – (1) Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se cuprind în programele de investiții anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.
(2) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
Structura programelor de investiții publice locale
Art. 46. – (1) În programele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții grupate pe: investiții în continuare, investiții noi și poziția globală alte cheltuieli de investiții, pe categorii de investiții.
(2) Poziția globală alte cheltuieli de investiții cuprinde următoarele categorii de investiții:
a) achiziții de imobile;
b) dotări independente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor și a altor studii aferente obiectivelor de investiții;
d) cheltuieli de expertiză, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale – cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum și cheltuielile legate de realizarea acestor investiții;
e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță, asistență tehnică și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.
(3) Cheltuielile de investiții prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexă distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aprobă de autoritățile deliberative odată cu bugetul local.
Acordurile internaționale legate de investițiile publice locale
Art. 47. – Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investiții publice și alte cheltuieli asimilate investițiilor, cofinanțate din surse externe, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanțare.
Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiții
Art. 48. – (1) În situația în care, pe parcursul execuției bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiții nu se poate realiza conform proiecției bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune autorităților deliberative, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții.
(2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de investiții.
SECȚIUNEA a 4-a
Execuția bugetară
Principii în execuția bugetară
Art. 49. – (1) Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.
(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
(4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de autoritățile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
(5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
(6) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.
(7) Virările de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (4), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
(8) Autoritățile administrației publice locale pot să prevadă și să aprobe vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru secțiunea de dezvoltare numai dacă au asigurate integral venituri programate necesare acoperirii cheltuielilor secțiunii de funcționare.
(9) Pe parcursul execuției bugetare, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor respective.
(10) În situația în care secțiunea de funcționare înregistrează deficit în cursul anului, ordonatorul principal de credite propune autorității deliberative rectificarea bugetului local, inclusiv prin diminuarea sumelor reprezentând vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare, cu condiția ca sumele respective să nu facă obiectul unor angajamente legale.
(11) În situația în care, în execuție, se constată că sumele reprezentând vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare sunt mai mari decât sumele aprobate prin rectificarea bugetară locală, prevăzută la alin. (10), sumele transferate în plus se restituie de la secțiunea de dezvoltare la secțiunea de funcționare prin ordin de plată.
(12) În lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat, și cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligația de a prezenta în ședință publică, spre analiză și aprobare de către autoritățile deliberative, execuția bugetelor întocmite pe cele două secțiuni, cu excepția bugetului împrumuturilor externe și interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară locală, astfel încât la sfârșitul anului:
a) să nu înregistreze plăți restante;
b) diferența dintre suma veniturilor încasate și excedentul anilor anteriori utilizat pentru finanțarea exercițiului bugetar curent, pe de o parte, și suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte, să fie mai mare decât zero.
(13) În lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat, și cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligația de a prezenta, în ședință publică, spre analiză și aprobare de către autoritățile deliberative, execuția bugetului împrumuturilor externe și interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile, astfel încât la sfârșitul anului:
a) să nu înregistreze plăți restante;
b) diferența dintre tragerile autorizate în anul respectiv și suma dintre plățile efectuate și plățile restante să fie mai mare decât zero.
(131) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligația raportării, până cel târziu la data de 6 a fiecărei luni, către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București a situației plăților restante înregistrate la nivelul bugetului general al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, la finele lunii precedente. În situația plăților restante se evidențiază distinct plățile restante provenite din activitatea instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, din neacordarea sumelor cuvenite la care s-au angajat instituțiile publice din administrația publică centrală prin semnarea contractelor de finanțare a proiectelor derulate prin programe naționale și cele determinate de implementarea proiectelor ce beneficiază de fonduri externe nerambursabile care nu se iau în considerare la aplicarea prevederilor alin. (132) – (137). La situația plăților restante înregistrate la nivelul bugetului general al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se anexează situația plăților restante pe fiecare instituție publică de subordonare locală, finanțată integral din venituri proprii. Metodologia privind raportarea plăților restante se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(132) Ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale care înregistrează arierate au obligația să diminueze lunar volumul acestora cu cel puțin 5%, calculat la soldul lunii anterioare.
(133) În cazul nerespectării prevederilor alin. (131) și (132), directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București sistează alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
(134) La cererea ordonatorilor principali de credite prin care se angajează să achite arierate și în care se menționează beneficiarii sumelor și detaliile privind plata, directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale până la nivelul sumelor solicitate pentru plata arieratelor.
(135) În termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii principali de credite prezintă unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită arieratele, potrivit celor menționate în cerere.
(136) În cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin. (135) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinației prevăzute la alin. (134), unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să retragă din conturile bugetelor locale sumele aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii, corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite sumele care au fost retrase și motivele pentru care au fost retrase.
(137) Alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzută la alin. (133), se reia la data respectării prevederilor alin. (131) și (132).
(138) Ordonatorii de credite ai instituțiilor publice de subordonare locală, finanțate integral din venituri proprii, care înregistrează arierate au obligația să diminueze lunar volumul acestora cu cel puțin 3%, calculat la soldul lunii anterioare, potrivit situațiilor prezentate conform alin. (131) pentru fiecare instituție în parte.
(139) În cazul nerespectării prevederilor alin. (131) și (138), unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să nu opereze plăți din conturile instituțiilor publice de subordonare locală, finanțate integral din venituri proprii, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și a plăților efectuate pentru implementarea programelor naționale de sănătate.
(1310) Măsura prevăzută la alin. (139) încetează la data respectării prevederilor alin. (131) și (138).
(14) La sfârșitul anului, bugetul general consolidat al unității administrativ-teritoriale, respectiv al subdiviziunii acesteia, după caz, trebuie să îndeplinească următoarea condiție: suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate și a sumelor utilizate din excedentele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), pe de o parte, să fie mai mare decât suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte.
(15) Curtea de Conturi, potrivit prevederilor art. 21 și 22 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, efectuează audit la unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru verificarea respectării prevederilor alin. (8), (9), (12) – (14).
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare
Art. 50. – (1) Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și modificarea acestora se aprobă de către:
a) Ministerul Finanțelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unități administrativ-teritoriale de către direcțiile generale ale finanțelor publice;
b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).
(3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 34 alin. (2), precum și modificarea acestora se comunică autorităților administrației publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finanțelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.
Deschiderea de credite bugetare
Art. 51. – (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum și cu respectarea procedurilor și calendarului aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 34 alin. (1), prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației, sau de către ceilalți ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 34 alin. (2).
(3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.
Transferurile de atribuții către autoritățile publice locale
Art. 52. – (1) În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de instituții, acțiuni sau sarcini în finanțarea autorităților administrației publice locale, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în administrației structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.
(2) Autoritățile deliberative vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii și, respectiv, ale instituțiilor publice subordonate.
Fondurile externe nerambursabile
Art. 53. – (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara bugetului local și vor fi cheltuite numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul în care au fost acordate.
Execuția bugetară
Art. 54. – (1) În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanțare, plată.
(2) Execuția bugetară la orașe, municipii, sectoarele municipiului București, județe și municipiul București se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
(3) Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituțiilor publice.
(4) Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile.
(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.
(6) Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.
(7) Plata cheltuielilor la comune și la instituțiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
(8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăți în avans de până la 30%, în condițiile dispozițiilor legale.
(9) Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (8) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
(91) Prin excepție de la prevederile alin. (9):
a) sumele reprezentând plăți în avans pentru implementarea programelor, proiectelor și acțiunilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, altele decât cele aferente Programului operațional sectorial Transport și cele prevăzute la lit. b), pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din memorandumuri/acorduri/contracte/decizii/ordine de finanțare;
b) sumele reprezentând plăți în avans pentru implementarea unor proiecte și acțiuni finanțate în cadrul Programului operațional sectorial Mediu pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din contracte/decizii/ordine de finanțare și, după caz, memorandumuri/acorduri de împrumut. Proiectele și acțiunile, precum și condițiile pentru aplicarea acestor prevederi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(92) În cazurile prevăzute la alin. (91), sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate, cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării avansului și data recuperării sumelor restante.
(10) În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.
(11) Fac excepție de la prevederile alin. (9) situațiile expres reglementate prin dispoziții legale.
Plata salariilor
Art. 55. – (1) Salariile la instituțiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei legi se plătesc o dată pe lună pentru luna precedentă.
(2) Eșalonarea plăților pe zile, pentru ordonatorii principali de credite și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, se face de către direcția generală a finanțelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.
Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite
Art. 56. – (1) Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desființate ori amânate și de a propune autorităților deliberative anularea creditelor respective.
(2) Pentru ultima lună a anului bugetar, termenul-limită pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este 10 decembrie.
(3) Cu creditele bugetare anulate în condițiile alin. (1) se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților deliberative.
Contul anual de execuție
Art. 57. – (1) Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare autorităților deliberative, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarea structură:
a) la venituri:
– prevederi bugetare inițiale;
– prevederi bugetare definitive;
– încasări realizate;
b) la cheltuieli:
– credite bugetare inițiale;
– credite bugetare definitive;
– plăți efectuate.
(2) Trimestrial și anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situații financiare asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale finanțelor publice. După verificare, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor Publice situații financiare centralizate privind execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), pe ansamblul județului, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanțelor Publice transmite spre informare Ministerului Administrației și Internelor o situație financiară centralizată privind execuția bugetelor locale.
(21) Ministerul Finanțelor Publice comunică trimestrial și anual unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale indicatori cu privire la execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2). Indicatorii se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităților administrativ-teritoriale.
(3) Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și pe cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situații privind angajamentele legale.
(4) Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite, spre aprobare, autorităților deliberative.
Excedentul sau deficitul bugetar
Art. 58. – (1) Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exercițiului bugetar, pe cele două secțiuni, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a), a celor exceptate la art. 6 lit. b) și a transferurilor din bugetul de stat sau din alte bugete, precum și după achitarea plăților restante, se reportează în exercițiul financiar următor și se utilizează, în baza hotărârilor autorităților deliberative, astfel:
a) ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare;
b) pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile și cheltuielile secțiunilor de funcționare și dezvoltare în anul curent, în limita disponibilului rezultat în urma aplicării prevederilor lit. a);
c) pentru acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secțiunilor de funcționare și dezvoltare, după caz, la sfârșitul exercițiului bugetar.
(11) Subvențiile de la bugetul de stat către bugetele locale, necesare susținerii implementării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local și se utilizează în anul următor cu aceeași destinație pentru care aceste fonduri au fost acordate, în cadrul secțiunii de dezvoltare, până la finalizarea proiectelor respective.
(12) Prefinanțarea acordată beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, rămasă neutilizată la finele exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local și se utilizează în anul următor cu aceeași destinație, în cadrul secțiunii de dezvoltare.
(13) Avansul acordat promotorilor de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, rămas neutilizat la finele exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local și se utilizează în anul următor cu aceeași destinație, în cadrul secțiunii de dezvoltare.
(14) Acoperirea definitivă la sfârșitul anului, a eventualelor deficite ale secțiunilor de funcționare și dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziției ordonatorului principal de credite, sau persoanei căreia i s-au delegat aceste atribuții, atunci când deficitul rezultat la sfârșitul exercițiului bugetar, este mai mic sau egal cu sumele aprobate în baza hotărârilor autorităților deliberative pentru destinațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b).
(2) Disponibilitățile fondului de rulment sunt purtătoare de dobândă, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în afara bugetului local, și pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar.
(3) Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității.
(4) Utilizarea fondului de rulment, în condițiile alin. (2) și (3), și contul de execuție al acestuia se aprobă de autoritățile deliberative în afara bugetului local.
Execuția de casă a bugetelor locale
Art. 59. – (1) Execuția de casă a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, evidențiindu-se în conturi distincte:
a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare;
b) efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;
c) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și externă, rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum și cele contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale;
e) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.
(2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, autoritățile administrației publice locale își pot deschide conturi la bănci comerciale, în vederea derulării acestora.
(3) În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Principii ale încheierii execuției bugetare
Art. 60. – (1) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată în cadrul prevederilor bugetare și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
(4) Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, rămase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație.
(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condițiile prevederilor prezentei legi și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.
CAPITOLUL IV
Împrumuturi
Aprobarea împrumuturilor
Art. 61. – (1) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.
(11) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba avalizarea biletelor la ordin emise de operatorii economici și serviciile publice din subordinea acestora pentru realizarea de investiții publice de interes local, în vederea asigurării plății combustibililor pentru producerea energiei termice pentru populație și a refinanțării datoriei publice locale.
(2) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcție.
(3) Autoritățile administrației publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi în condițiile alin. (1), potrivit legii, numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
(4) Componența și funcționarea comisiei de autorizare a împrumuturilor locale se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Membrii comisiei de autorizare a împrumuturilor locale și ai secretariatului vor primi o indemnizație lunară egală cu 20% din indemnizația secretarului de stat, în lunile în care au loc ședințe ale comisiei. Indemnizația se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
(5) Unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia și de împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, în condițiile legii.
(6) Cheltuielile finanțate din împrumuturile contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale se reflectă în bugetul împrumuturilor externe sau interne al acestora numai după aprobarea contractării împrumuturilor, prin rectificare bugetară locală, în condițiile legi, în limita tragerilor anuale autorizate aferente împrumuturilor.
Datoria publică locală
Art. 62. – (1) Datoria publică locală reprezintă o obligație generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), precum și din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autoritățile administrației publice locale, după caz.
(2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit;
c) credite furnizor;
d) leasing financiar;
e) garanție locală.
(3) Avalizarea de către autoritățile administrației publice locale a biletelor la ordin emise de operatorii economici și serviciile publice din subordinea acestora reprezintă datorie publică locală.
(4) Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții ori al altor instituții specializate.
(5) Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administrației publice locale va fi înscrisă în registrul de evidență a datoriei publice locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare.
(6) Registrul de evidență a datoriei publice locale va include informații care să specifice suma totală a datoriilor autorităților administrației publice locale, precum și detalierea datoriilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.
(7) Valoarea totală a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale se înscrie în registrul de evidență a garanțiilor locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare.
(8) Registrul de evidență a garanțiilor locale cuprinde informații care să specifice suma totală a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale, precum și detalierea garanțiilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a garanțiilor locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.
(9) După contractarea și/sau garantarea de împrumuturi interne și/sau externe, autoritățile administrației publice locale au obligația de a transmite Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar, care atestă, după caz:
a) contractarea/garantarea împrumutului;
b) actul adițional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
(10) Pe perioada utilizării și rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanțelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 15 zile de la sfârșitul perioadei de raportare.
(11) În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligație de plată, exprimată în altă monedă decât cea națională, este calculată în moneda națională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.
(12) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligații sau răspunderi ale Guvernului și va fi plătit din bugetele locale și din bugetele beneficiarilor de împrumuturi garantate de autoritățile administrației publice locale, precum și din sumele obținute din contractarea de împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale directe.
Condiții pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi
Art. 63. – (1) Împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale, precum și cele contractate de operatorii economici și de serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).
(2) Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicări ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.
(3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autoritățile administrației publice locale și la împrumutător.
(4) Unităților/Subdiviziunilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau la garantarea oricărui fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate și/sau garantate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat și/sau garantat în anul respectiv, depășesc limita de 30% din media aritmetică a veniturilor proprii, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), diminuate cu veniturile din valorificarea unor bunuri, pe ultimii 3 ani anteriori anului în care se solicită autorizarea finanțării rambursabile care urmează să fie contractată și/sau garantată. Calcularea încadrării în limită se realizează după cum urmează:
Suma = (Cc + Cn) trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 30% din:
unde:
C(c) – (Rată credit + dobândă + comisioane) (credite contractate);
C(n) – (Rată credit + dobândă + comisioane) (credit nou);
Vp(t-3) – veniturile proprii realizate în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;
Vp(t-2) – veniturile proprii realizate în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;
Vp(t-1) – veniturile proprii realizate în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;
Vc(t-3) – veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;
Vc(t-2) – veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;
Vc(t-1) – veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea.
(41) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale care au înregistrat plăți restante la data de 31 decembrie a anului anterior, neachitate până la data solicitării avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, sau care au înregistrat deficit al secțiunii de funcționare la sfârșitul anului anterior solicitării nu au dreptul la contractarea sau garantarea de împrumuturi.
(42) Sunt exceptate de la prevederile alin. (41) unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care se află în procedură de criză financiară sau insolvență și care solicită împrumuturi sau garanții pentru refinanțarea datoriei publice locale, potrivit planului de redresare a crizei financiare sau insolvenței, după caz.
(43) În cazul împrumuturilor pentru refinanțarea datoriei publice locale, totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi și comisioane aferente împrumuturilor refinanțate, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4). Totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi și comisioane aferente împrumuturilor contractate și/sau garantate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare și postaderare de la Uniunea Europeană, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4).
(5) Condițiile prevăzute la alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate și/sau garantate de stat pentru unitățile administrativ-teritoriale.
(51) Împrumuturile contractate și/sau garantate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare și postaderare de la Uniunea Europeană sunt exceptate de la prevederile alin. (4) și (41).
(6) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate și/sau garantate cu o rată variabilă a dobânzii se va efectua calculul folosind rata dobânzii valabile la data întocmirii documentației.
(7) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României la data efectuării calculului.
(8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile și comisioanele datorate de unitățile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condițiile prevederilor prezentei legi.
(9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate și vor constitui obligații care pot fi impuse bugetelor locale respective.
(10) Pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, limitele anuale pentru finanțările rambursabile care urmează a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale și pentru tragerile ce se pot efectua din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, pe o perioadă de 3 ani următori anului în care se aprobă.
(11) La stabilirea limitelor prevăzute la alin. (10) nu se includ finanțările rambursabile pentru prefinanțarea și/sau cofinanțarea proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucție și Dezvoltare Economică a Balcanilor – HiPERB, și tragerile din aceste finanțări rambursabile, contractate sau care urmează a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.
(12) Comisia de autorizare a împrumuturilor locale autorizează finanțările rambursabile care urmează a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și tragerile ce se pot efectua din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, în limita cărora se pot efectua plăți, cu încadrarea în limitele anuale prevăzute la alin. (10).
(13) Pe parcursul anului, în cazul în care o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială are trageri autorizate în cadrul limitei pentru anul curent din finanțări rambursabile contractate, ordonatorul principal de credite poate solicita comisiei de autorizare a împrumuturilor locale reautorizarea acestor trageri de la o finanțare rambursabilă la alta, în limita tragerilor totale autorizate pentru anul respectiv. În cazul în care din această compensare de trageri autorizate pentru anul curent rezultă sume care trebuie autorizate pentru anul sau anii următori, acestea se autorizează cu încadrarea în limitele anuale, în condițiile legii.
(14) În cazul tragerilor din finanțările rambursabile contractate, a căror autorizare trebuie să se încadreze în limitele anuale, în condițiile legii, unitățile/subdiviziunile administrativ- teritoriale au obligația, ca până la data de 15 august a fiecărui an, reprezentând data înregistrării la registratura Ministerului Finanțelor Publice, să transmită Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale o notificare care să cuprindă următoarele:
a) sumele autorizate pentru anul în curs;
b) sumele autorizate care vor fi trase până la sfârșitul anului;
c) sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs care sunt disponibilizate;
d) reprogramarea tragerilor pentru anii următori. Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de trageri, în condițiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanțări rambursabile contractate de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
(15) În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ- teritorială nu își îndeplinește obligația prevăzută la alin. (14), Comisia de autorizare a împrumuturilor locale anulează sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs și netrase până la data de 31 august, conform ultimei raportări transmise de autoritățile administrației publice locale în baza art. 62 alin. (10). Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de trageri, în condițiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanțări rambursabile contractate de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
(16) În cazul în care sumele notificate conform alin. (14) lit. b) nu se utilizează până la finele anului, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale plătesc o penalitate de 2% din suma notificată și netrasă.
(17) Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligația calculării și achitării, până la data de 31 martie a anului următor, a penalității prevăzute la alin. (16), care reprezintă venit la bugetul de stat.
(18) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt exceptate de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (16) și (17) în cazul neefectuării până la finele anului a tragerilor notificate conform alin. (14) lit. b) pentru că finanțatorii nu au disponibilizat sumele solicitate acestora de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, conform cererilor de tragere către finanțatori și a extraselor de cont de la sfârșitul anului aferente finanțărilor rambursabile.
Fondul de risc
Art. 64. – (1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unitățile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici și serviciile publice de subordonare locală se constituie fondul de risc în afara bugetului local.
(2) Fondul de risc se păstrează în conturi separate, deschise la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, și se constituie distinct pentru garanții locale la împrumuturi interne și, respectiv, pentru garanții la împrumuturi externe.
(3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unitățile Trezoreriei Statului la disponibilitățile fondului; majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor și, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor și comisioanelor aferente și, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plăți din fondul de risc, aferente unor scadențe neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.
(4) Nivelul comisionului de risc se determină de către ordonatorul principal de credite și se aprobă de către autoritățile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.
(5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârșitul anului se regularizează cu bugetul local, în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferența se reportează în anul următor cu aceeași destinație. Contul de execuție al fondului de risc se anexează la situațiile financiare.
Împrumuturi din contul curent general al Trezoreriei Statului
Art. 65. – (1) În situația în care, pe parcursul execuției, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanțelor Publice din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, numai după utilizarea excedentului din anii precedenți.
(2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autoritățile administrației publice locale, potrivit prevederilor alin. (1), este supusă următoarelor limite:
a) nu va depăși 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4);
b) în condițiile prevederilor lit. a), autoritățile administrației publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiași an bugetar.
(3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condițiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.
(4) În situația în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcțiile generale ale finanțelor publice sunt autorizate să execute contul unității administrativ-teritoriale în cauză.
Verificări excepționale
Art. 66. – (1) Activitatea autorităților administrației publice locale va fi supusă unei verificări excepționale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situații:
a) autoritatea administrației publice locale nu își rambursează toate obligațiile de plată pe termen scurt până la sfârșitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;
b) dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autorității administrației publice locale depășesc limita stabilită la art. 65 alin. (2) lit. a);
c) la sesizarea motivată a cel puțin unei treimi din numărul membrilor ce compun autoritatea deliberativă.
(2) Curtea de Conturi va solicita autorităților administrației publice locale care se află în una dintre situațiile specificate la alin. (1) să întocmească și să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi și la direcția generală a finanțelor publice, prin care autoritățile administrației publice locale se obligă să se supună prevederilor art. 65 alin. (2) în termen de 12 luni.
(3) Ministerul Finanțelor Publice poate acorda din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului împrumuturi cu dobândă autorităților administrației publice locale, în cadrul planului de redresare, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4) și cu condiția ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, dar care nu poate depăși 2 ani.
(4) Autoritățile administrației publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi și la direcția generală a finanțelor publice modul de realizare a măsurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2).
CAPITOLUL V
Finanțarea instituțiilor publice
Finanțarea instituțiilor publice
Art. 67. – (1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale se asigură instituțiilor publice astfel:
a) integral din bugetul local;
b) din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul local;
c) integral din venituri proprii.
(2) Instituțiile publice, finanțate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.
Veniturile proprii ale instituțiilor publice
Art. 68. – (1) Veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 67 alin. (1) lit. b) și c), se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea potrivit dispozițiilor legale.
(2) Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) și c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe și altele.
Bunuri materiale și fonduri bănești primite de instituțiile publice
Art. 69. – (1) Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității lor bunuri materiale și fonduri bănești, primite de la persoane juridice și fizice sub formă de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice, primite în condițiile alin. (1), în situația instituțiilor publice finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile și cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.
(3) Cu fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice în condițiile alin. (1), în situația instituțiilor publice finanțate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) și c), se vor majora bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora. Aceste instituții au obligația de a prezenta, în anexa la contul de execuție bugetară trimestrială și anuală, situația privind sumele primite și utilizate în aceste condiții și cu care a fost majorat bugetul de venituri și cheltuieli.
(4) Bunurile materiale primite de instituțiile publice în condițiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora.
Excedentele bugetelor instituțiilor publice
Art. 70. – (1) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 67 alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale din care sunt finanțate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c), rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.
(3) Autoritățile deliberative pot hotărî ca excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice subordonate, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c), să se preia ca venit la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.
Regimul de finanțare a unor activități ale instituțiilor publice
Art. 71. – (1) Autoritățile deliberative pot aproba înființarea de activități integral finanțate din venituri proprii pe lângă unele instituții publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. a), stabilind totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare și funcționare a acestor activități.
(2) Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care aparțin.
(3) În situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.
(4) Excedentele rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeași destinație sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii autorităților deliberative.
Împrumuturi temporare pentru unele activități sau instituții publice
Art. 72. – (1) În cazul în care la înființarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituții și servicii publice sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentațiilor temeinic fundamentate autoritățile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenție.
(2) Împrumuturile acordate în condițiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.
(3) În situația nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, potrivit legii.
Execuția de casă a bugetelor instituțiilor publice
Art. 73. – (1) Instituțiile și serviciile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază își au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități.
(2) Instituțiile publice au obligația de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.
(3) Autoritățile executive și președinții consiliilor județene au obligația publicării pe pagina de Internet a instituțiilor publice și/sau prin afișaj public a proiectului de buget, a bugetului aprobat, a execuției bugetului, a evoluției execuției bugetului, a rectificării bugetului și a contului de execuție, precum și actualizarea informațiilor cel puțin o dată pe trimestru.
CAPITOLUL VI
Criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale
Criza financiară
Art. 74. – (1) Criza financiară este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în una dintre următoarele situații:
a) neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 90 de zile și care depășesc 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unității administrativ-teritoriale respective, cu excepția celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri și cheltuieli sau în bugetele instituțiilor sau serviciilor publice de interes local sau județean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenței;
(2) Situația de criză financiară poate fi sesizată de ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale, conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, de ordonatorii secundari de credite și ordonatorii terțiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de conducătorii societăților comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de diverși creditori, de directorul direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și de structurile teritoriale ale Curții de Conturi. Sesizarea se face la direcția generală a finanțelor publice județene sau a municipiului București și la ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale care se află în situația de criză financiară.
(3) În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația furnizării situației economico-financiare și a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1).
(4) Ordonatorul principal de credite, în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea crizei financiare, convoacă autoritatea deliberativă și sesizează direcția generală a finanțelor publice județeană sau a municipiului București, după caz.
(5) Autoritatea deliberativă ia act, în condițiile legii, de existența situației de criză financiară, mandatează ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de redresare financiară și analizează propuneri care să fie cuprinse în planul de redresare financiară prezentat de ordonatorul principal de credite.
(6) În termen de 30 zile calendaristice de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalți membrii ai comitetului pentru situații de criză financiară pregătesc un plan de redresare financiară a unității administrativ-teritoriale.
(7) Planul de redresare financiară cuprinde planificarea economico-financiară și bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:
1. o prezentare a situației economico-financiare a unității administrativ-teritoriale;
2. măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esențiale de către autoritățile administrației publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară;
3. măsuri de îmbunătățire a managementului financiar și a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esențiale;
4. măsuri de creștere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum și de generare de venituri suplimentare;
5. măsuri pentru reducerea cheltuielilor;
6. planificarea economico-financiară și bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:
a) analiza tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, precum și elaborarea de rectificări ale bugetului local;
b) proiecția veniturilor și cheltuielilor pentru anul curent și pentru următorii 2 ani;
c) restructurarea conducerii, organizării și gestionării aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, a serviciilor și instituțiilor publice de interes local sau județean, după caz;
7. stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective, persoane responsabile și termene.
(8) Controlul executării și îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este realizat de comitetul pentru situații de criză financiară.
(9) Planul de redresare financiară este supus spre aprobare autorității deliberative în termen de 3 zile lucrătoare de la elaborare și va fi adoptat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere. În cazul în care planul de redresare financiară nu este adoptat, autoritatea deliberativă se întrunește în termen de 3 zile lucrătoare de la data dezbaterii în ultima ședință pentru reanalizarea acestuia. Dacă planul de redresare financiară nu se adoptă, acesta se consideră aprobat în forma propusă de inițiator.
(10) Planul de redresare financiară poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informații sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreună cu membrii comitetului pentru situații de criză financiară și se supune aprobării autorității deliberative.
(11) Ordonatorul principal de credite are obligația ca în perioada desfășurării procedurii de redresare a crizei financiare să asigure funcționarea eficientă și eficace a serviciilor publice esențiale.
(12) Autoritatea deliberativă declară, la cererea ordonatorului principal de credite și cu avizul consultativ al comitetului pentru situații de criză financiară, încetarea situației de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri, dacă:
a) criteriile prevăzute la alin. (1) nu s-au mai evidențiat timp de 180 de zile calendaristice;
b) sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvență, prevăzute de art. 75, caz în care unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii insolvenței, prevăzută de prezenta lege.
(13) Situația de criză financiară, respectiv încetarea acesteia, se înregistrează, în termen de 5 zile de la declararea situației de criză financiară, de către ordonatorul principal de credite, respectiv de la aprobarea încetării stării de criză financiară, în registrul local al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București. Acestea vor comunica lunar situațiile de deschidere sau de închidere a crizelor financiare înregistrate Ministerului Finanțelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul național al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale.
Insolvența
Art. 75. – (1) Insolvența este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvența este prezumată în una dintre următoarele situații:
a) neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităților administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă și prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței.
(2) Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creanțe certe, lichide și exigibile împotriva unei unități administrativ-teritoriale, cu o valoare însumată care depășește 50% din bugetul acesteia pe o perioadă de 120 de zile consecutive, poate introduce la tribunalul în a cărui circumscripție își are sediul unitatea administrativ-teritorială o cerere de deschidere a procedurii insolvenței acestei unități administrativ-teritoriale.
(3) În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația furnizării situației economico-financiare și a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1).
(4) Ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația ca, în termen de 15 zile de la constatarea stării de insolvență care a intervenit potrivit alin. (1), să solicite deschiderea procedurii privind insolvența unității administrativ-teritoriale, prin cerere depusă la tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială respectivă. Ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația de a notifica deschiderea procedurii de insolvență creditorilor și oricăror persoane interesate.
(5) Introducerea prematură, cu rea-credință, de către ordonatorul principal de credite a cererii prevăzute la alin. (4) atrage răspunderea acestuia, în condițiile legii, pentru prejudiciile pricinuite părții interesate.
(6) Judecătorul-sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, va numi un administrator.
(7) În termen de 30 de zile calendaristice administratorul judiciar elaborează planul de redresare a insolvenței, împreună cu ordonatorul principal de credite, cu avizul direcției generale a finanțelor publice județene sau al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București și al camerei de conturi teritoriale.
(8) Administratorul sau ordonatorul principal de credite, după caz, are obligația ca în perioada desfășurării procedurii de insolvență să asigure furnizarea eficientă și eficace a serviciilor publice esențiale, în condițiile legii.
(9) Planul de redresare a insolvenței va cuprinde:
a) măsurile de restabilire a viabilității financiare a unității administrativ-teritoriale;
b) măsurile de continuare a prestării serviciilor esențiale ale unității administrativ-teritoriale, pe toată perioada insolvenței acesteia;
c) planul de achitare a debitelor către creditori.
(10) Planul de redresare a insolvenței se supune aprobării consiliului local, în termen de 10 zile de la întocmirea conform prevederilor alin. (7), și devine obligatoriu atât pentru autoritatea deliberativă, cât și pentru ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale.
(11) În caz de neadoptare în termenul prevăzut la alin. (10), administratorul va propune judecătorului-sindic emiterea hotărârii de preluare a atribuțiilor de ordonator principal de credite de către administrator.
(12) Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenței.
(13) În caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenței, administratorul va propune judecătorului-sindic suspendarea atribuțiilor de ordonator principal de credite și emiterea hotărârii de preluare a atribuțiilor de ordonator de credite de către administrator.
(14) Ordonatorului principal de credite și autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale le este interzisă exercitarea oricăror atribuții cu implicații financiare pe toată perioada gestionării situației de insolvență, conform prevederilor alin. (11) – (13), atribuții care se exercită exclusiv de administratorul numit în condițiile alin. (6), (11) sau (13).
(15) În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile stării de insolvență a unității administrativ-teritoriale, judecătorul-sindic pronunță o sentință de închidere a procedurii, chiar dacă nu au fost stinse toate creanțele cuprinse în planul de redresare a stării de insolvență. Restul creanțelor nestinse în procedura de insolvență vor fi cuprinse în planul de redresare a stării de criză financiară. Sentința de închidere a procedurii este notificată de administratorul judiciar direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, după caz, pentru efectuarea mențiunii în registrul local al situațiilor de insolvență a unităților administrativ-teritoriale.
(16) Prin închiderea procedurii insolvenței, administratorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la aplicarea procedurii față de ordonatorul principal de credite, față de patrimoniul unității administrativ-teritoriale, precum și față de creditori. În termen de 30 de zile de la notificarea prevăzută la alin. (15), între administrator și ordonatorul principal de credite se încheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operațiunile derulate în timpul procedurii insolvenței.
(17) Unitatea administrativ-teritorială revine la statutul de criză financiară, iar ordonatorul principal de credite și consiliul local își reiau atribuțiile și vor proceda conform art. 74 la aplicarea întocmai a planului de redresare financiară pentru ieșirea unității administrativ-teritoriale din criză financiară.
(18) Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizației administratorului și îndeplinirea procedurii de redresare a insolvenței reprezintă cheltuieli ale unității administrativ-teritoriale și se suportă din bugetul acesteia.
(19) Situația de deschidere a procedurii de insolvență, respectiv de închidere a acesteia, se înregistrează în termen de 5 zile de la declararea situației de insolvență, respectiv de la notificarea hotărârii judecătorești de închidere a procedurii de către ordonatorul principal de credite, în registrul local al situațiilor de insolvență a unităților administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București. Acestea vor comunica lunar situațiile de deschidere sau de închidere a procedurilor de insolvență înregistrate Ministerului Finanțelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul național al situațiilor de insolvență a unităților administrativ-teritoriale.
Excepții
Art. 751. – Prevederile art. 14 alin. (6) – (8) și ale art. 49 alin. (6) – (13) nu se aplică unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care intră în procedura de criză financiară, respectiv de insolvență, potrivit legii speciale prevăzute la art. 85.
CAPITOLUL VII
Dispoziții instituționale
Comitetul pentru finanțe publice locale
Art. 76. – (1) Se înființează Comitetul pentru finanțe publice locale, organism cu rol consultativ în procesul de elaborare a unor reglementări cu caracter financiar, care privesc în mod direct bugetele locale și de stabilire a sumelor de echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru bugetele locale, structură de tip partenerial, fără personalitate juridică.
(2) Comitetul pentru finanțe publice locale este compus din câte un reprezentant desemnat de:
a) Parlamentul României;
b) Ministerul Administrației și Internelor;
c) Ministerul Finanțelor Publice;
d) structura asociativă a comunelor din România;
e) structura asociativă a orașelor din România;
f) structura asociativă a municipiilor din România;
g) structura asociativă a consiliilor județene din România.
(3) Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, prin structurile de specialitate, asigură împreună secretariatul tehnic al Comitetului pentru finanțe publice locale.
(4) Modul de funcționare și atribuțiile Comitetului pentru finanțe publice locale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Proceduri de publicitate a bugetelor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale
Art. 761. – (1) Ordonatorii principali de credite ai instituțiilor publice locale au obligația publicării pe paginile de internet ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale a următoarelor documente și informații:
a) proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) supuse consultării publice, inclusiv anexele acestora, în maximum două zile lucrătoare de la supunerea spre consultare publică;
b) comunicările prevăzute la art. 57 alin. (21), în maximum 5 zile lucrătoare de la primire;
c) bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) aprobate, inclusiv anexele acestora, în maximum 5 zile lucrătoare de la aprobare;
d) situațiile financiare asupra execuției bugetare trimestriale și anuale aferente bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), inclusiv plățile restante, în maximum 5 zile lucrătoare de la depunerea la direcțiile generale ale finanțelor publice;
e) bugetul general consolidat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, întocmit potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, în maximum 5 zile lucrătoare de la prezentarea în consiliul local;
f) registrul datoriei publice locale, precum și registrul garanțiilor locale, actualizate anual, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an;
g) programul de investiții publice al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în maximum 5 zile lucrătoare de la aprobare.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) se transmit în format electronic în termen de 5 zile lucrătoare de la termenele prevăzute la alin. (1) Ministerului Administrației și Internelor, în vederea publicării pe pagina de internet a acestuia.
(3) Se consideră îndeplinită obligația prevăzută la alin. (2) numai după obținerea numărului de înregistrare generat automat de programul informatic după încărcarea informațiilor.
(4) Unitățile administrativ-teritoriale care până la data de 31 decembrie 2010 nu au pagini de internet publică documentele și informațiile prevăzute la alin. (1), în termenele respective, la avizierul aflat la sediul acestora, fără a fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (2) și (3).
(5) Unitățile administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile alin. (4) au obligația ca până la data de 31 decembrie 2010 să realizeze și să operaționalizeze pagini de internet proprii.
CAPITOLUL VIII
Sancțiuni
Infracțiuni și pedepse
Art. 77. – Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
a) angajarea, ordonanțarea și efectuarea de plăți peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);
b) angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) peste limita creditelor bugetare aprobate;
c) exercitarea oricăror atribuții cu implicații financiare pe toată perioada gestionării situației de insolvență, conform prevederilor art. 75 alin. (11) – (13), de către ordonatorul principal de credite sau de către autoritatea deliberativă a unității administrativ-teritoriale aflate în procedură de insolvență.
Contravenții și sancțiuni
Art. 78. – (1) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) nerespectarea dispozițiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) și (4), art. 19 alin. (2), art. 40, art. 44, art. 45, art. 57 și ale art. 69 alin. (2) și (4);
b) nerespectarea dispozițiilor art. 5 alin. (2) – (4), art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (4), art. 32 alin. (1) – (4), art. 33 alin. (3) – (6), art. 39 alin. (2), art. 49 alin. (3) – (5) și (7), art. 51 alin. (1), art. 54 alin. (2) – (6) și (9), art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1), art. 70 alin. (1), art. 72 alin. (2), art. 73 alin. (3), art. 74 alin. (4), (6) și (13), art. 75 alin. (19) și ale art. 761;
c) nerespectarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și (6), art. 14 alin. (1) și (6), art. 23, art. 30 alin. (3) – (6), art. 32 alin. (7), art. 38, art. 39 alin. (3) – (6), art. 63, art. 73 alin. (1) și ale art. 75 alin. (4) și (6).
d) nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (8), art. 49 alin. (8), (9), (12) – (14), art. 61 alin. (3).
e) nerespectarea dispozițiilor art. 62 alin. (9) și (10).
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele de la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, iar cele de la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.
(21) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.
(22) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. e) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 40.000 lei.
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, potrivit legii.
Legislația aplicată contravenției
Art. 79. – Contravențiilor prevăzute la art. 78 li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29.
CAPITOLUL IX
Dispoziții finale
Contabilitate publică
Art. 80. – (1) Contabilitatea publică a instituțiilor publice locale, definite potrivit prezentei legi, va cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;
b) contabilitatea generală, bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a excedentului sau a deficitului patrimonial;
c) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
(2) Ministerul Finanțelor Publice stabilește prin norme metodologice procedurile contabile și sistemul de raportare privind informațiile furnizate de contabilitatea publică.
Regimul veniturilor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)
Art. 81. – Întocmirea și depunerea declarațiilor, stingerea obligațiilor bugetare, soluționarea contestațiilor, controlul fiscal, executarea creanțelor bugetare, precum și cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislației în domeniu.
Alocarea de sume din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului
Art. 82. – Cu sumele aprobate prin hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului, precum și cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte normative se majorează, respectiv se diminuează bugetele locale prin dispoziție a autorității executive, potrivit legii, urmând ca la prima ședință a autorității deliberative să se valideze modificările respective.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), cu sumele aprobate prin hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului, precum și cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte normative, se majorează, respectiv se diminuează bugetele locale prin decizie emisă de persoana care îndeplinește calitatea de ordonator principal de credite în condițiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și modificările ulterioare, cu avizul administrației județene a finanțelor publice.
(3) Prin excepție de la prevederile art. 61 alin. (1), în cazul unităților administrativ-teritoriale care au consiliile locale dizolvate și nu s-a putut reconstitui consiliul local, în condițiile legii, primarul poate aproba, prin dispoziție, contractarea unui împrumut pentru asigurarea cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de postaderare de la Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2007-2013, respectiv pentru asigurarea finanțării cheltuielilor neeligibile asociate acestora.
Sumele veniturilor cu destinație specială
Art. 83. – Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru construcții de locuințe, potrivit legii, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama unităților administrativ-teritoriale la unitățile Trezoreriei Statului, în afara bugetelor locale, iar contul de execuție se aprobă de consiliul local, județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz.
Norme metodologice și instrucțiuni
Art. 84. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice sunt autorizate să emită norme metodologice și instrucțiuni de aplicare.
Procedura crizei financiare și a insolvenței unităților administrativ-teritoriale
Art. 85. – În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul de lege specială privind procedura de aplicare a prevederilor art. 74 și 75.
Intrarea în vigoare
Art. 86. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, cu următoarele excepții:
a) art. 61, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi;
b) art. 33 alin. (4) lit. f) și g) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, iar art. 74 și 75, la data intrării în vigoare a legii speciale prevăzute la art. 85.
c) art. 26 alin. (7), art. 33 alin. (8) și art. 41, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, în vederea fundamentării proiecției bugetare pentru anul 2009.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 108/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VĂCĂROIU
București, 29 iunie 2006.
Nr. 273.
ANEXA Nr. 1
LISTA
impozitelor, taxelor și altor venituri ale bugetelor locale
Nr. crt. Denumirea veniturilor
CAPITOLUL I
Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor
A. Venituri proprii:
1. Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene
2. Cote defalcate din impozitul pe venit:
a) cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.
3. Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:
– alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
4. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi:
a) taxa asupra mijloacelor de transport;
b) taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare.
5. Venituri din proprietate:
a) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene;
b) restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
c) venituri din concesiuni şi închirieri;
d) venituri din dividende;
e) alte venituri din proprietate.
6. Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:
a) venituri din prestări de servicii;
b) contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie socială;
c) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;
d) alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.
7. Amenzi, penalităţi şi confiscări:
a) venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
b) încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea, potrivit legii;
c) alte amenzi, penalităţi şi confiscări.
8. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
b) venituri din privatizare;
c) venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.
B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C. Donaţii şi sponsorizări
D. Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
E. Operaţiuni financiare.
CAPITOLUL II
Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti
A. Venituri proprii:
1. Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale
2. Cote defalcate din impozitul pe venit:
a) cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.
3. Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:
– alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital.
4. Impozite şi taxe pe proprietate:
a) impozit pe clădiri;
b) impozit pe terenuri;
c) taxe juridice din timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi alte taxe de timbru;
d) alte impozite şi taxe pe proprietate.
5. Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii:
– taxe hoteliere.
6. Taxe pe servicii specifice:
a) impozit pe spectacole;
b) alte taxe pe servicii specifice.
7. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi:
a) taxe asupra mijloacelor de transport;
b) taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare;
c) alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi.
8. Alte impozite şi taxe fiscale:
– alte impozite şi taxe fiscale.
9. Venituri din proprietate:
a) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale;
b) restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
c) venituri din concesiuni şi închirieri;
d) venituri din dividende;
e) alte venituri din proprietate.
10. Venituri din dobânzi:
– alte venituri din dobânzi.
11. Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:
a) venituri din prestări de servicii;
b) contribuţia părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe;
c) contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social;
d) taxe din activităţi cadastrale şi agricultură;
e) contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie socială;
f) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;
g) alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.
12. Venituri din taxe administrative, eliberări de permise:
a) taxe extrajudiciare de timbru;
b) alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise.
13. Amenzi, penalităţi şi confiscări:
a) venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
b) penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe;
c) încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea, potrivit legii;
d) alte amenzi, penalităţi şi confiscări.
14. Diverse venituri:
a) vărsăminte din venituri şi/sau disponibilităţile instituţiilor publice;
b) alte venituri.
15. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
b) venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului;
c) venituri din privatizare;
d) venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.
B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C. Donaţii şi sponsorizări
D. Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
E. Operaţiuni financiare.
NOTĂ:
Veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.
ANEXA Nr. 2
LISTA
cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale
Nr. crt. Denumirea cheltuielilor
CAPITOLUL I
Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe:
– autorităţi executive.
2. Alte servicii publice generale:
a) fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale;
b) fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat;
c) fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale;
d) servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor;
e) alte servicii publice generale.
3. Dobânzi
4. Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei:
– transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru finanţarea centrelor de zi pentru protecţia copilului.
5. Apărare:
– apărare naţională (centre militare).
6. Ordine publică şi siguranţă naţională:
a) poliţie comunitară;
b) protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor.
7. Învăţământ:
a) învăţământ preşcolar şi primar*);
– învăţământ preşcolar*);
– învăţământ primar*);
b) învăţământ special;
c) alte cheltuieli în domeniul învăţământului.
8. Sănătate:
a) servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi:
– spitale generale;
b) alte cheltuieli în domeniul sănătăţii:
– alte instituţii şi acţiuni sanitare.
9. Cultură, recreere şi religie:
a) servicii culturale:
– biblioteci publice judeţene;
– muzee;
– instituţii publice de spectacole şi concerte;
– şcoli populare de artă şi meserii;
– centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;
– consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice;
– alte servicii culturale;
___________
* ) Se cuprind cheltuielile pentru acordarea de produse lactate şi de panificaţie, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
b) servicii recreative şi sportive:
– sport;
c) servicii religioase;
d) alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.
10. Asigurări şi asistenţă socială:
a) asistenţă acordată persoanelor în vârstă;
b) asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi:
– asistenţă socială în caz de invalidităţi;
c) asistenţă socială pentru familie şi copii;
d) alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale.
11. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:
a) alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice:
– alimentare cu apă;
– amenajări hidrotehnice;
b) alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale.
12. Protecţia mediului:
a) salubritate şi gestionarea deşeurilor:
– colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor.
13. Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:
a) acţiuni generale economice şi comerciale:
– prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi gheţurilor;
– programe de dezvoltare regională şi locală;
– alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale.
14. Combustibil şi energie:
a) energie termică;
b) alte cheltuieli privind combustibilii şi energia.
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare:
a) agricultură:
– protecţia plantelor şi carantină fitosanitară.
16. Transporturi:
a) transport rutier:
– drumuri şi poduri;
b) transport aerian:
– aviaţia civilă;
c) alte cheltuieli în domeniul transporturilor.
17. Alte acţiuni economice:
a) zone libere;
b) turism;
c) proiecte de dezvoltare multifuncţională;
d) alte acţiuni economice.
CAPITOLUL II
Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe:
– autorităţi executive.
2. Alte servicii publice generale:
a) fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale;
b) fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat;
c) fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale;
d) servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor;
e) alte servicii publice generale.
3. Dobânzi
4. Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei:
– transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap.
5. Apărare:
– apărare naţională (centre militare).
6. Ordine publică şi siguranţă naţională:
a) poliţie comunitară;
b) protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor.
7. Învăţământ:
a) învăţământ preşcolar şi primar:
– învăţământ preşcolar;
– învăţământ primar;
b) învăţământ secundar:
– învăţământ secundar inferior;
– învăţământ secundar superior;
– învăţământ profesional;
c) învăţământ postliceal;
d) învăţământ special*);
e) servicii auxiliare pentru educaţie:
– internate şi cantine pentru elevi;
– alte servicii auxiliare;
f) alte cheltuieli în domeniul învăţământului.
8. Sănătate:
a) servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi:
– spitale generale;
b) alte cheltuieli în domeniul sănătăţii:
– alte instituţii şi acţiuni sanitare.
9. Cultură, recreere şi religie:
a) servicii culturale:
– biblioteci publice comunale, orăşeneşti, municipale;
– muzee;
– instituţii publice de spectacole şi concerte;
– şcoli populare de artă şi meserii**);
– case de cultură;
– cămine culturale;
– centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;
– consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice;
– alte servicii culturale;
b) servicii recreative şi sportive:
– sport;
– tineret;
– întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement;
c) servicii religioase;
d) alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.
10. Asigurări şi asistenţă socială:
a) asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi:
– asistenţă socială în caz de invalidităţi;
b) asistenţă socială pentru familie şi copii*);
c) ajutoare pentru locuinţe;
d) creşe;
e) prevenirea excluderii sociale:
– ajutor social;
– cantine de ajutor social;
f) alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale.
11. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:
a) locuinţe:
– dezvoltarea sistemului de locuinţe;
– alte cheltuieli în domeniul locuinţelor;
b) alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice:
– alimentare cu apă;
– amenajări hidrotehnice;
c) iluminat public şi electrificări rurale;
d) alimentare cu gaze naturale în localităţi;
e) alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale.
12. Protecţia mediului:
a) salubritate şi gestionarea deşeurilor:
– salubritate;
– colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor;
b) canalizare şi tratarea apelor reziduale.
13. Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:
a) acţiuni generale economice şi comerciale:
– prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi gheţurilor;
– stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii;
– programe de dezvoltare regională şi locală;
– alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale.
___________
* ) Pentru bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti.
**) Pentru bugetul municipiului Bucureşti.
14. Combustibil şi energie:
a) energie termică;
b) alţi combustibili;
c) alte cheltuieli privind combustibilii şi energia.
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare:
a) agricultură:
– protecţia plantelor şi carantină fitosanitară*);
– alte cheltuieli în domeniul agriculturii.
16. Transporturi:
a) transport rutier:
– drumuri şi poduri;
– transport în comun;
– străzi;
b) alte cheltuieli în domeniul transporturilor.
17. Alte acţiuni economice:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socială;
b) zone libere;
c) turism;
d) proiecte de dezvoltare multifuncţională;
e) alte acţiuni economice.
___________
* ) Pentru bugetul municipiului Bucureşti.
NOTĂ:
Cheltuielile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.
