Conferința de lansare a Centrului INPUT

În data de 25 iulie 2018 am organizat conferința de lansare a acestui proiect, dar și a Centrului INPUT. La această conferință au participat, pe lângă potențiali beneficiari ai proiectului, delagați ai echipei FITT și ai echipei Universității de Vest Timișoara.

Conferința a fost moderată de expertul comunicare – Florentina CHIRU. Aceasta a acordat cuvântul, pe rând, următorilor:

• Mihai-Adrian VILCEA (manager de proeict din partea FITT)
• Viorel Proteasa (expert din partea UVT)
• Vlad D. Cherecheș (expert instruire, formulare și promovare politici publice din partea FITT)
• Yolanda FLORESCU (expert rețea tematică de cooperare națională)

Noi ne-am axat prezentarea din cadrul conferinței de lansare pe relevanța proiectului, scopul acestuia (de a formula propuneri alternative la politicile inițiate de Guvern în domeniul politicilor pentru tineret), viziunea noastră despre dialogul (la nivel local, regional și național) dintre societatea civilă și instituțiile publice și dezideratul nostru de colaborarea. Totodată, am prezentat geneza acestui proiect și de ce ne dorim standarde de calitate pentru centrele de tineret. Ulterior, atât Universitatea de Vest, cât și FITT, au prezentat ce urmează fiecare să realizeze în cadrul proiectului INPUT, astfel încât să ne atingem obiectivele stabilite.

Această conferință, pe lângă partea de introducere în și prezentare a proiectului, a mai avut și componenta de conlucrare cu cei prezenți. Astfel că, noi am pregătitit o sesiune pe metoda Cafenea Publică, concentrându-ne pe trei teme mari și iată ce a rezultat din consultarea participanților:

1.Dezvoltare ONG-uri & Parteneri sociali (propunerile de politici publice)

• Centrele de tineret să faciliteze contexte ONG-urilor pentru a crea și dezvolta și mai multe activități educaționale alternative;
• Centrul de tineret să ofere servicii de consiliere pentru tineri, în parteneriate cu instituții abilitate, pentru promovarea drepturilor tinerilor, obligațiilor cetățenești, oportunităților de angajabilitate și a oportunităților egale;
• Dezvoltarea conceptului de „lucrător de tineret”, dar și a oportunităților de angajare pentru aceștia și obligarea instituții publice care desfășoară activități cu și pentru tineri, să angajeze lucrători de tineret;
• Să fie promovare măsuri diferite în functie de gen și de profilul tinerilor (ex.: cu oportunități reduse, din centre de plasament, gravide etc.);
• Stimularea autorităților publice să ceară și să însușească feed-back cu privire la inițiativele lor de poplitici publice (ședințe, consultări, dezbateri);
• Promovarea măsurilor de dezvoltare și finanțarea obligatorie a centrelor de consiliere și orientare în carieră și în școli;
• Explicarea prietenoasă a conceptului de „politică publică”
• ONG-urile să ofere alternative de politici publice
• Conștientizarea ONG-urilor față de domeniul propriu de activitate și de reglementările incidente acestuia.

2.Rețea de cooperare națională

• AJOFM – servicii pe care le pot oferi tinerilor (mai ales că dorește să se implice și își vede locul înr-o astfel de rețea);
• Să existe reciprocitate în promovare și susținere între membri;
• Implicarea centrelor universitare/ instpectoratelor județene școlare;
• Desfășurarea de campanii de informare a universităților;
• Parteneriate cu ligiile studențești și consiliile județene ale elevilor;
• Să fie ușor de accesat (prietenoasă, logică, responsivă, atractivă);
• Să conțină și alte informații din zona politicilor pentru tineret, nu doar despre centrele de tineret;
• Să creeze un set de satisfacții celor care participă nemijlocit la Retea (să dezvolte plăcerea apartenenței la grup);
• Să faciliteze întâlniri fizice periodice (întâlnire anuala a Rețelei); – inclusiv pe tematici alese, de interes pentru membri;
• Să aibă elementele simbolice de identificare (identitate vizuală, denumire, participare activă la evenimente, comunicare, etc.);
• Să dezvolte un sitem de Badge-uri, pe niveluri, împreună cu regulament (ce trebuie să faci ca să devii membru de un anume calibru);
• Rețeaua să faciliteze un sistem de check-in al membrilor la alte evenimente decât cele ale rețelei (ca să se poată identifica și regăsi membri ai Rețelei, în alte contexte și să se reunească ca grup);
• Să ofere persoane de contact în diferite localități;
• Să fie deschisă oricărei organizatii de/pentru tineret;
• Să faciliteze gruparea membrilor pentru cursuri de formare (ex.: „Hai sa ne strangem 10 oameni la cursul de L.d.t.”);
• DJST-urile să devină membri pentru a colecta informații utile, noi, pentru a promova proiectele proprii și pentru a avea acces la know-how (teoretic sau prcatic) pentru a-și fundamenta și mai bine deciziile (de proiecte sau de propuneri către minister);
• Să incorporeze link-uri utile (ex.: către VOLUNTARIA);
• Să creeze mecanisme de discutii live între organizații, între organizații și decidenți.

3.Dezvoltare ONG-uri & Parteneri sociali (advocacy & negociere în dialogul civic)

• faptul că există centre de tineret, dar acestea nu funcționează la parametri optimi;
• deși există oportunitatea de a folosi Legea nr. 52/2003 a transparenței decizionale, participarea este una scăzută (ședințe, consultări și dezbateri publice; există un număr redus de propuneri de politică publică din partea societății civile);
• există consilii ale tinerilor și consilii consultative, dar acestea încă nu determină o participare crescută la vot în rândul tinerilor (pentru că nu este dezvoltat sentimentul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani că părerea lor contează și că pot face o diferență);

Ce poate și trebuie îmbunătățit:

• Cadrul legal;
• Deschiderea din partea autorităților locale;
• Audiența pe teren neutru (mai ușor accesibil) – * în instituții educative (universități/școli);
• Accesul la informații – pentru a ști ce sa faci;
• Influența familiei în mediul rural, dar și urban;
• Cultura/educația pentru participare – includerea copiiilor, pentru a învăța de timpuriu;
• Mediatizarea evenimentelor de dialog civic;
• Dezvoltarea liderilor de opinie din comunitate;
• Documentare și pregătire temeinică;
• Dezvoltarea de metode alternative bazate pe folosirea masivă a mediului online;
• Dialog structurat recurent între cetățeni și autorități;
• Sistem de multiplicare pentru tinerii de peste 25 ani pentru a implica și a facilita accesul și altor categorii de vârstă;
• Conturarea unui element conectat la realitate.

La finalul conferinței, participanții și organizatorii ne-am bucurat de grădina din spatele Casei Tineretului din Timișoara și am petrecut câteva ore pline de discuții despre starea societății românești și despre cum putem propune, promova și susține măsuri astfel încât să dezvoltăm spații cât mai sigure și prietenoase pentru tineri.