Manual de bune practici pentru promovarea abordării pro-active a principiilor guvernării transparente, deschise și participative (elaborat de SGG)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
Titlul proiectului: Guvernare deschisă, transparentă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit
Codul proiectului: SIPOCA 35
Denumirea beneficiarului: Secretariatul General al Guvernului
Data publicării: aprilie 2019
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
MANUAL DE BUNE PRACTICI
PENTRU PROMOVAREA ABORDĂRII PRO-ACTIVE A PRINCIPIILOR GUVERNĂRII TRANSPARENTE, DESCHISE ȘI PARTICIPATIVE
……………………………………………………………………
Fragment despre TINERET:
Comitetul de Miniștri a adoptat numeroase Recomandări cu scopul susținerii participării effective a tinerilor la viața publică. Prima Recomandare (97)3 cu privire la participareatinerilor și viitorul societății civile datează din 1997 și reafirmă rolul crucial al tineretului în dezvoltarea societății, recomandând promovarea parteneriatului dintre autoritățile publice și organizațiile de tineret.
Recomandarea (2004)13 a Comitetului de Miniștri cu privire la participarea tinerilor în viața locală și regională reamintește că principiile participării acestora se aplică și la nivel local. Recomandarea (2006)1 statuează rolul consiliilor naționale de tineret în dezvoltarea politicilor naționale din domeniu și solicită să faciliteze crearea acestora și susținerea activității lor.
Recomandarea (2006)14 a Comitetului de Miniștri cu privire la cetățenia și participarea tinerilor în viața publică reafirmă recomandările anterioare asupra creării consiliilor detineret și îndeamnă statele membre să dezvolte un mediu favorabil participării efective a tinerilor, inclusiv prin furnizarea informațiilor de interes public. Accesul efectiv la informații al tinerilor este de asemenea încurajat de Recomandarea (2010)8 aComitetului de Miniștri.
Recomandarea (2012)2 cu privire la participarea copiilor și tinerilor minori recunoaște valoarea contribuției acestora drept „resurse unice pentru consolidarea drepturiloromului, democrației și coeziunii în societățile europene”, solicitând statelor membre să protejeze drepturile acestor categorii de a participa prin adoptarea unor garanții legale, revizuite periodic, precum și a unor căi de remediere în caz de nerespectare. În plus, Comitetul de Miniștri recunoaște importanța asigurării oportunităților reale șiprogramelor de participare a tinerilor din grupuri dezavantajate. Astfel, prin Recomandarea (2015)3, Comitetul recomandă implicarea acestei categorii de tineri im procesul decizional public, în special în planificarea și gestionarea mediului lor de viață.
……………………………………………………………………
România – Transparența procesului de luare a deciziilor în administrația publică
Cadrul legal, proiectele și programele existente în România urmăresc îmbunătățirea mecanismelor de acces la informații din administrația publică centrală și locală,propunând ca obiective:
- a) Consolidarea responsabilității administrației publice pentru cetățenii șibeneficiarii deciziilor administrative;
- b) Să stimuleze participarea activă a cetățenilor în procesul decizional administrativ și în procesul de elaborare a legilor;
- c) Creșterea gradului de transparență în întreaga administrație publică.
Sumar: Legea română privind transparența decizională în administrația publică stabileștestandarde minime pentru procedurile administrative referitoare la asigurarea transparenței decizionale la nivel național și local. Prin articolul 2 sunt stabilite principiile Legii: (1) furnizarea de informații în prealabil cu privire la chestiunile de interes public din administrația publică la nivel național și local și cu privire la proiectelede acte normative; (2) să consulte cetățenii și asociațiile cu personalitate juridică cu privire la procesul de luare a deciziilor; (3) participarea activă a cetățenilor la procesul decizional administrativ și la elaborarea legislației.
Potrivit capitolului III din lege, orice persoană poate lansa o plângere în conformitate cu procedura administrativă în cazul încălcării drepturilor garantate de lege. Plângerea și recursul sunt examinate în regim de urgență și sunt scutite de taxe. Funcționarul publiccomite o infracțiune disciplinară dacă nu permite accesul persoanelor la lucrările sesiunilor publice sau împiedică părțile interesate să se implice în procesul de elaborare a reglementărilor privind interesele publice, în condițiile prezentei legi. „Sancțiunile seaplică în conformitate cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Activitățile privind transparentizarea procesului de luare a deciziilor sunt vaste, plecând la angajamentele din Planul Național a Acțiune OGP, asumte de instituțiile de la nivelcentral și pânâ la proiecte individuale.
Un exemplu de acces la informații și participare la elaborarea și luarea deciziei poate fireprezentat de Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret, prezentat în cele ceurmează:
Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă în domeniul tineretului, fără personalitate juridică, ce funcționează pe lângă autoritățile publice centrale și locale. Aceasta poate fi înființată printr-un Ordin sau Hotărâre, în bazaprevederilor art.3, art.4 și ale art.10 din Legea tinerilor nr. 350/2006.
Legea nr. 350/2006 a tinerilor reglementează cadrul juridic necesar asigurării de condiții adecvate integrării socio-profesionale a tinerilor, conform necesităților și aspirațiilor acestora. Conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 350/2006 a tinerilor,autoritățile administrației publice centrale și locale, unitățile, instituțiile și serviciile publice subordonate acestora au obligația să sprijine activitatea de tineret și să asigurecadrul adecvat de desfășurare a acesteia la nivel național și local, în condițiile legii.
Potrivit art. 4 lit. b, c și e din aceeași lege, politicile în domeniul tineretului au la bază,ca principii generale:
- asigurarea participării tinerilor la deciziile care îi vizează, inclusiv la elaborarea, promovarea și realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret;
- sporirea gradului de participare a tinerilor la viața publică și încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităților individuale sau de grup;
- stimularea cooperării autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu structurile neguvernamentale de tineret și pentru tineret, prin înființarea de consilii consultative constituite din organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituție publică centrală ori locală care gestioneazăfonduri destinate tineretului.
Potrivit art. 10 alin. 1 din aceeași lege autoritățile administrației publice locale și județene asigură cadrul instituțional și condițiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului, iar alin. 3 prevede că în toateproblemele ce vizează tineretul, consiliile locale ale municipiilor reședință de județ și ale sectoarelor municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, precum și consiliile județene au obligația de a organiza proceduri de consultare cufundațiile județene pentru tineret, respectiv a municipiului București, precum și cu organizațiile neguvernamentale de tineret și pentru tineret, constituite la nivelul respectivei unități administrativ-teritoriale.
Organizarea și funcționarea Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret se stabileșteprintr-un Regulament aprobat prin Hotărâre sau Ordin, emis de autoritatea publică centrală sau locală pe lângă care se înființează. Acesta este constituit pe bazadialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel central și local.
Modele de Hotărâri sau Ordine de înființare a Consiliului Consultativ pe Probleme deTineret:
- Ministerul Tineretului și Sportului
- Consiliul General al Municipiului București
- Consiliul Local al Municipiului Ploiești
- Consiliul Local al Sectorului 5 – Municipiul București
……………………………………………………………………
Dialog structurat pe tema tineretului
Descriere: Dialogul structurat privind tineretul (SDY) este un proces continuu care reunește tineriiși factorii de decizie din întreaga Uniune Europeană pentru a discuta, formula și prezenta împreună propuneri pentru dezvoltarea politicii de tineret la nivel național și european. Acesta implică consultări periodice ale tinerilor și organizațiilor de tineret la toate nivelurile din țările UE, precum și dialogul dintre reprezentanții tinerilor și factorii de decizie de la conferințele UE pentru tineret organizate de statele membre care dețin președinția UE.
SDY se concentrează pe o prioritate tematică diferită pentru fiecare ciclu de 18 luni (stabilit de Consiliul miniștrilor pentru tineret). În primele șase luni, Grupurile Naționale de Lucru sunt consultate cu privire la Cadrul de orientare, susținut de reprezentanții tinerilor și de factorii de decizie de la prima Conferință a UE pentru tineret. În cadrulcelei de-a doua Conferințe a UE privind tineretul, este dezbătută și adoptată o recomandare comună pe baza acestor consultări. Recomandările sunt apoi discutate deminiștrii de tineret din cele 28 de state membre în cadrul celei de-a treia Conferințe UEa Tineretului, înainte de a fi aprobate.
Noutăți: SDY se adresează tinerilor și organizațiilor de tineret prin intermediul a 28 de grupuri naționale de lucru. În cadrul ciclului actual, se are în vedere organizarea consultărilor naționale utilizând, de exemplu, site-ul web central al Portalului European pentru Tineret.
Recomandările reprezintă baza de discuții pentru statele membre în pregătireaConcluziilor Consiliului privind acest subiect adresate instituțiilor europene și autorităților naționale, care vor fi aprobate de miniștrii de tineret la sfârșitul ciclului de 18 luni. Acestea stabilesc practicile și standardele comune pentru politica de tineret în UE.
Evoluția / lecțiile învățate: Chiar dacă este un proces provocator și propunerile sale nu sunt întotdeauna luate în considerare în Concluzia finală a Consiliului, este important să recunoaștem beneficiile sale, deoarece formalizează participarea activă a tinerilor la reflectarea asupra politicilor care îi afectează în mod direct.
……………………………………………………………………
