Propunere de ordin de ministru: Metodologie de organizare și finanțare a unui PROGRAM NAȚIONAL pentru infomarea, promovarea și stimularea PARTICIPAREA LA VOT în rândul tinerilor

Tineri din Timișoara, pregătiți în cadrul cursului INPUT de politici publice, au ales să își aplece atenția asupra participării reduse a tinerilor la vot. Acești au cules și câteva date statistice furnizate de către Biroul Electoral Central, în anul 2016, potrivit cărora tinerii cu drept de vot (18-35 de ani) au reprezentat doar 18% dintre românii care au votat . De asemenea, conform IRES, la alegerile europarlamentare din anul 2016, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au absentat în proporție de 70%, iar cei de 25-34 de ani, în proporție de 66%.

Deși dezideratul tinerilor noștri îl constituie:

• simplificarea procedurilor de înregistrare la vot
• posibilitatea de a vota de la distanță sau/și votul online
• amplasarea de secții de votare unde se găsesc tinerii
• crearea și dezvoltarea unei baze de date user-friendly care să conțină cercetări și dovezi bazate pe informații referitoare la posibilitatea reducerii vârstei de vot la 16 ani pentru a stimula dezbaterile naționale pe această temă
• înființarea unei comisii pentru vârsta de vot, cu scopul de a stimula o dezbatere cu privire la reducerea vârstei de vot la 16 ani și cu privire la participaprea activă a tinerilor la viața politică,

aceștia sunt conștienți de complexitatea demersurilor care ar trebui îndeplinite. Așadar, au ales să analizeze cum se poate rezolva problemei participării scăzute a tinerilor la vot, pe baza prevederilor existente și cu eforturi minime.

Analizând abordarea actuală a autorităților de resort a participării scăzute a tinerilor la vot, tinerii noștri au identificat prevederile Strategiei Naționale în Domeniul Politicii de Tineret (2015-2020) referitoare la vot și pe care ministerul de resort ar trebui să le implementeze, după cum urmează:

• a) introducerea unor elemente de educație politică în curricula pentru educație civică din sistemul formal de educație;
• b) implicarea activă a organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret în procesul de introducere în curricula formală a educației civice și politice;
• c) promovarea participării la vot a tinerilor, prin mass-media și prin puncte de informare;
• d) asigurarea dreptului studenților de a vota în localitatea în care își au reședința pe durata studiilor;
• e) încurajarea implicării tinerilor în procese simulative de luare a deciziilor pentru a înțelege mecanismele democrației.

(CAPITOLUL III: Obiectivul general al Strategiei. Domenii principale de intervenție, obiective specifice și direcții de acțiune. 3. Participare și voluntariat – Obiective specifice și direcții de acțiune. 3.2. Creșterea gradului de participare a tinerilor la viața politică – Direcții de acțiune)

În paralel, echipa a analizat ediția 2018 a Concursului Național de Proiecte de Tineret, cu scopul identificării mecanismului prin care Ministerul Tineretului implementează prevederile Hotărârii de Guvern nr. 24/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020. Conform anunțului de promovarea a concursului – http://mts.ro/noutati/anunt-concurs-national-de-proiecte-de-tineret-29-03-05-11-2018/ , stimularea participării tinerilor la viața societății reprezintă una dintre cele două teme de interes. Dar, aceasta face referire la:

• Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri prin proiecte care cuprind activități de tipul: concursuri, festivaluri, cinemateci/videoteci, campanii, caravane, expoziții, târguri;
• Promovarea cooperării și a parteneriatelor între actori sociali, instituționali și organizaționali cu scopul de a implica tinerii în acțiuni premergătoare preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene;
• Informarea și consilierea profesională a tinerilor, precum și dezvoltarea de activități vocaționale;
• Diversificarea și dezvoltarea de acțiuni specifice de voluntariat, educație civică și implicare socială;
• Susținerea diversității culturale și a accesului la cultură;
• Dezvoltarea de proiecte pentru susținerea educației fizice și a unui stil de viață sănătos.

Deși există o foarte vagă amintire a educației civice și a implicării sociale, tinerii nu se feresc să afirme: „Nu am găsit direcții de acțiune care să aibă ca scop promovarea participării la vot, aspect ce demonstrează că atenția cu privire la stimularea participării la vot a tinerilor se răsfrânge doar în anii electorali.”

Analizând metodologiile și din alți ani, participanții noștri au constatat  „proiectele de/pentru tineret dedicate participării tinerilor la vot sunt organizate doar în anii electorali, aspect ce produce discontinuitate și conduce la lipsa culturii civice a populației tinere.„, iar acest lucru afectează în mod direct comunitatea, societate civilă și domeniile economic, social și politic, în general.

Plecând de la premisa că ministerul oricum emite metodologii anual, și că orice modificare propusă, sub imperiul Strategiei nu ar presupune un impact negativ, părerea tinerilor este că Ministerul Tineretului și Sportului ar trebui să dedice o secțiune de sine stătătoare, dedicată exercitării dreptului de vot, în cadrul concursului național de proiecte. „Soluția propusă de noi, aceea a adoptării unei metodologii specifice, este prielnică organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret, pentru că ar stimula creșterea numărului și frecvenței acestor proiecte, asigurând un cadru mult mai eficient pentru promovarea și infomarea, în rândul tinerilor, a importanței participării la vot.„

Odată adoptat OMTS (ordinul ministrului tineretului și sportului) privind metodologia propusă, acesta ar trebui aplicat, în primul rând, de către minister, prin Direcția Generală pentru Tineret, precum și de către DJST/DSTMB (direcțiile județene pentru sport și tineret și direcția pentru sport și tineret a municipiului București), prin concursul local de proiecte. Tinerii noștri identifică și organizațiile care ar fi impactate de această propunere (structurile membre ale federațiilor naționale de tineret, studențești și de elevi, fundațiile județene pentru tineret, dar și structurile de tineret ale partidelor politice), considerând că efectul ar fi unul pozitiv, după cum urmează: „Organizațiile de tineret și studențești ar beneficia de mai multe proiecte, dată fiind creșterea și numărului de secțiuni la care să aplice, deoarece, în prezent, fiecare solicitant poate depune maximum 2 proiecte, dar nu pentru aceeași temă. Totodată, acestea ar avea ocazia să implementeze proiecte cu un impact mai mare. În același timp, și structurile de tineret ale partidelor politice și-ar spori legitimitatea, beneficiind de o prezență sporită la vot (implicit și un număr mai mare de oameni atrași de o anumită opțiune politică).”

Calculând impactul financiar și eforturile pe care le presupune adoptarea unui astfel de OMTS, tinerii consideră că „30% din bugetul alocat concursului național ar trebui dedicat acestei noi linii distincte, iar în anii electorali, acesta ar trebui să ajungă la 50%.„

Propunerea este mărirea sumei din capitolul bugetar distinct pentru programele de tinere și studențești: Capitolul 67 (Cultură, recreere și religie) – Titlul 59 – Art.08 și Art.22. Această propunere este valabilă pentru concursul național (implementat de MTS) și presupune să fie efectuată odată cu elaborarea propunerii bugetului național, din partea MTS, și înaintată către Ministerul Finanțelor Publice.

A doua propunere este alocarea unei sume mai mari pentru local, pentru programul de susținere a actțiunilor de tineret implementat de DJST/DSTMB (Capitolul 65.01 – Învățământ – Titlul 51 – Transferuri între unități ale administrației publice). Pentru această propunere, dacă MTS nu dorește să mărească suma solicitată de la bugetul de stat, atunci poate aloca din bugetul Direcției Generale pentru Sport, având în vedere că decizia distribuirii întregului buget al acestui capitol aparține în totalitate de ordonatorul principal – ministru. Chiar dacă, la primă vedere, în atare situație, am considera că impactează negativ sectorul sportiv, în fapt, „ar exista un echilibru între cele două sectoare, pentru că și sportivii trebuie informați cu privire la importanța votului” (mai ales că majoritatea sportivilor activi sunt și tineri, deci, implicit beneficiari ai acestui program).

Totdată, tinerii au apreciat și impactul asupra resursei umane, propunând distribuirea a doi experți din cadrul Direcției Generale pentru Tineret pentru implementarea acestei metodologii. Totdată, ei consideră că „aceștia trebuie formați, trainingurile putând avea loc și în context european, adică pot participa la sesiuni organizate în alte țări, impactul bugetar fiind unul redus, dar cel profesional fiind pozitiv, ducând la acumularea unui bagaj informațional și mai valoros.”

Inițiatorii acestei propuneri au avut în vedere crearea unei propuneri de politică publicărelevantă, deoarece „contribuie la infomrarea tinerilor despre exercitarea unui drept fundamental al lor„ și sustenabilă, deoarece „va asigura proiecte de informare asupra importanței votului anual, nu doar în anii electorali, societatea civilă devenind mai informată.”